Povestea COPILULUI care și-a VĂZUT TATĂL DECAPITÂND un om. 1 Iunie ÎNROȘIT. Dezvăluiri și despre BĂIEȚELUL care și-a UCIS BUNICA

Un copil merge la grădiniță și, plin de mândrie, le povestește colegilor: „Tata i-a tăiat capul lui nenea ăla care a venit la noi în vizită și l-a aruncat în râu!” Are 5 ani și 10 luni. Când a văzut grozăvia avea 4 ani și ceva. Nu a uitat. Va uita vreodată?

Un copil a ucis. Are sub 14 ani, așa că nu e vorba de un dosar penal. A băgat de patru ori cuțitul în bunica sa. Astea nu sunt simple știri de fapt divers, sunt lecții pe care realitatea ni le dă la un preț uriaș, sânge de om și copilărie sacrificată.

Învățătura e că uităm prea ușor că un copil face parte din familia noastră, e martor și imitator a tot ce facem.

Viața de zi cu zi are un al șaselea simț, de prădător, parcă simte când suntem mai sensibili la o anumită temă și atunci ne aruncă-n față oala ei cu lături care să ne amintească cine suntem cu adevărat. Acum, că se apropia 1 Iunie, ziua când celebrăm copilăria, viața a scormonit în măruntaiele Răului și a scos două povești.

Am strâns multe amănunte noi despre amândouă și dedic thriller-ul de vinerea asta celor care uită că au copii. Poate îi putem ajuta.

Copil, martor la crima făcută de mama și tatăl său

La sfârșitul săptămânii trecute, o știre din Bistrița ajungea până la București, dar, așa cum se întâmplă mai întotdeauna, nimeni nu a avut timp și de povestea din spatele ei, chiar dacă ea ascunde drama a trei copii, cu vârste între un an și 5 ani și zece luni.


Crima de la Zagra-Aluniș. Foto: bistriteanul.ro


Într-un sat, Aluniș, băiețelul cel mai mare din povestea noastră povestea oricui avea timp să-l asculte că știe că un om de pe acolo a dispărut. Spunea că tatăl lui l-a omorât pe omul respectiv, că i-a tăiat capul și apoi l-a aruncat în râu.

Copiii erau în grija bunicii materne de câteva luni bune, părinții fiind plecați la muncă în străinătate.



La început, cei din jur s-au gândit că povestea e rodul minții copilului, că a țesut un basm pe marginea unei povești care bântuia comunitatea încă din vara anului trecut.

Pe 25 august 2017, un om a găsit prin pădure un craniu. Locul mișună de sălbăticiuni și lumea s-a gândit că vreun urs l-a prins pe vreun nefericit și l-a omorât.

Din Aluniș era dat dispărut un singur bărbat. Omul plecase de acasă în jurul datei de 17 iulie 2017, la două zile după ce i se născuse al doilea copil. Ce a urmat nu era sigur plăsmuirea minții unui copil.

S-a dispus o comparație ADN, cel recoltat de pe oasele din pădure și cel de la copiii dispărutului. În luna martie au venit rezultatele, dispărutul era mortul din pădure.


Tatăl criminal. Foto: bistriteanul.ro


Totuși se punea problema dacă băiețelul spunea adevărul sau mințea.

Psihologii știu că în familiile cu ambii părinți plecați peste hotare copiii fac tot felul de lucruri ciudate pentru a atrage atenția sau pentru a-și aduce familia înapoi.

În acest caz, verificările psihologilor se îmbinau cu ancheta demarată de criminaliști.



Băiatul asistase la o crimă oribilă. Copiii au fost luați de lângă bunică și dați în grija unui asistent maternal. Totul trebuia făcut cu grijă, pentru că exista riscul ca ucigașii să nu se mai întoarcă în țară.

Așteptându-i pe părinții care uciseseră copilăria

Anchetatorii au identificat un alt bărbat din sat care participase la crimă. Supraveghind copiii și așteptându-i pe cei doi, polițiștii au aflat povestea. Pe 18 mai, bărbatul a fost pus sub învinuire, dar lăsat sub control judiciar. Nu trebuia să răsufle nimic. Pe 23 mai, cei doi concubini s-au întors. Au fost ridicați de la graniță și, o zi mai târziu, au fost arestați. Săptămâna aceasta a fost schimbată și măsura aplicată complicelui lor, controlul judiciar a devenit arest.

În acea noapte de iulie din 2017, părinții copiilor au făcut rost de niște băutură și, cum în lumea lor mică zgomotul sticlei care se deschide strânge amatorii mai repede decât sirenele de la fabrică, în casă au mai venit doi vecini.

Casa e o cocioabă izolată de restul satului, cu o singură cameră de locuit. Acum erau aici stăpânul casei, concubina lui, cei trei copii ai lor și mama femeii plus cei doi vecini atrași de mirosul tăriei.

La beție, unul dintre invitați a înjurat tocmai gazda. A izbucnit o bătaie. Bunica și copiii au fugit afară și au rămas până dimineață sub cerul liber.

După bătaia generală, combatanții s-au culcat care pe unde a apucat. Dimineață au constatat că nefericitul care-i înjurase murise. De aici începe grozăvia care l-a marcat pe băiețelul mai mare al familiei.

Tatăl lui a vrut să taie cadavrul cu drujba. A luat unealta dar n-a reușit decât să-i despice capul. Apoi a vrut să-i taie degetele de la mâini cu un cuțit. A lăsat-o baltă după primul.

Apoi au încărcat trupul într-o pătură, l-au pus pe o coadă de lopată ca pe o desagă și l-au dus la un pârâu din apropiere.

Concluzie de părinte și trecerea la al doilea caz

Oficialii Direcției de Protecția Copilului au declarat pentru Bistrițeanul că psihologii se ocupă de copiii mai mici și că aceștia nu au fost afectați de ce s-a întâmplat.

Nici nu prea înțeleg. „La o primă evaluare am constatat că nu sunt conștienți de cele întâmplate. Din câte am sesizat eu, copiii nu au proprietatea cuvintelor și nu înțeleg gravitatea celor pe care ei le afirmă. Asta mă face să mă gândesc că au preluat anumite informații… probabil au și asistat la anumite scene. În mod surprinzător nu prezintă semne de traumă, un eveniment de acest gen te marchează pe toată viața”, a spus Teodor Sîngeorzan, potrivit bistriteanul.ro. Sîngeorzan este șef de serviciu la Direcția pentru Protecția Copilului.


Tatăl copilului ce și-a ucis bunica


Așa o fi? Probabil, dacă vor fi îngrijiți cum trebuie, supravegheați. Dacă nu…

E greu să găsești un caz cum e cel de la Bistrița, un copil în pragul acumulării primelor impresii conștiente care să fie expus la o oroare care ar marca și un adult, dar trecem zilnic peste cazuri în care copii sunt expuși la violențe și rareori urmărim ce se întâmplă cu personajul principal din știrile de fapt divers care au în titlu sintagma ”sub ochii copilului în vârstă de…”

Plecăm din Bistrița și ajungem la București, la un alt caz, cu personaje diferite, dar cu o trăsătură comună: un copil expus.

Marți am avut o astfel de știre, bunica înjunghiată de nepotul său, în vârstă de numai 9 ani. Reiau povestea pe scurt. Bunica era în casă cu cei doi nepoți, unul de 7 ani și celălalt mai mare. A vrut să îl oprească pe cel mare să se mai joace pe calculator și i-a confiscat un accesoriu. Copilul a luat un cuțit de bucătărie și a înjunghiat-o pe femeie de patru ori. Una dintre răni, cea de la gât, a fost gravă, fatală. Copilul a sunat la 112 și a spus adevărul, dar era foarte târziu.

La scurt timp s-a aflat că puștiul suferă de atât de modernul ADHD. De multe ori era violent, cu bunica sau cu fratele mai mic, dar și cu alți copii. Face un tratament, dar de multe ori nu ia pastilele. Acum se pare că a spus polițiștilor că marți nu le-a luat ca să vadă ce se întâmplă.

Are sub 14 ani, o afecțiune greu de stăpânit, chiar și de bunică, fostă învățătoare, cazul pare închis pentru anchetatori, el plecând spre expertizele și sfaturile psihologilor, psihiatrilor.

Avem de ceva timp o falsă pudoare legată de astfel de cazuri. Să nu prezinți așa ceva! Ce rost are? Pe bune? Ce rost are să prezinți un caz de copil cum vedem tot mai des, chiar dacă, ținute în frâu, nu au consecințe atât de grave?

Cazul social al acestui copil este foarte grav, după mine. Sigur, fratele său are aceleași condiții de viață și nu are același comportament, copiii se dezvoltă diferit sub presiunile din jurul lor.

Cei doi copii stăteau cu mama lor, bolnavă, și cu bunica. Părinții sunt divorțați. Chestionat de Libertatea, tatăl lor, tenor la Filarmonică, a spus că nu și-a văzut copiii din 2015!

Adevărul este că am găsit o sentință din 27 februarie 2018 pentru un proces dintre cei doi părinți. Judecătoria Sectorului 1 îl obliga pe tată la plata pensiei de întreținere, așa cum îl obligase o altă instanță, după un proces de divorț care a ținut din 2015 până în 2017, cu tot felul de procese conexe, cum ar fi evacuarea tatălui din casă.

În 2012, acest copil de 9 ani, devenit acum subiect de știri, avea 3 ani, tatăl său era condamnat definitiv la 3 ani cu suspendare pentru rele tratament aplicate minorului, după un proces care a ținut 11 ani!

Ca să fie clar, tatăl a fost căsătorit de două ori. Cu prima soție are un copil, care se apropie de vârsta majoratului, iar cu a doua îi are pe cei doi frați, de 9 și respectiv 7 ani.

Reclamația care a dus la condamnarea din 2012 fusese făcută de prima sa soție, medic oncolog. Redau un extras: ” Din 2001, de când (…) a venit pe lume, fostul soț îl trântea de pătuț și arunca în el cu diferite obiecte. Avea un comportament incredibil. La scurt timp după ce băiețelul a împlinit doi ani, soțul l-a scuipat și l-a lovit până ce micuțul a leșinat.”

Chiar și după ce a fost condamnat, tatăl se declară nevinovat și e clar că nimic nu aduce mai multe minciuni și lături între doi oameni ca un divorț, dar aici e vorba de o sentință definitivă.

Acel copil are acum 17 ani.

Evident că prima întrebare este: în ce mediu a trăit primii ani copilul diagnosticat acum cu tulburarea care se presupune că a dus la crimă? A doua întrebare este: l-au marcat acei ani?

Post Scriptum: Fiind vorba de cazuri cu minori, am preferat să nu folosesc nume, deși unele au fost făcute publice.

sursa:http://evz.ro/copil-tatal-decapitand-om.html?v=347635&page=2

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *