Ce salarii câștigă românii: județele cu cei mai săraci și cei mai bogați angajați. Lefurile funcționarilor publici, în topul celor mai mari

Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale a fost 2.642 lei anul trecut, în creştere cu 13% (+304 lei) comparativ cu anul precedent, potrivit Institutului Naţional de Statistică

Per total economie, câştigul salarial mediu lunar brut realizat în anul 2018 pe total economie a fost 4.357 lei iar angajatorii au cheltuit în medie într-o lună 4.573 lei/salariat, în creştere cu 14,1% faţă de anul precedent.
Numărul mediu al salariaţilor a fost 5,068 milioane persoane, în creştere cu 122.200 persoane comparativ cu anul precedent.
Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2018 a fost de 5,426 milioane persoane, mai mare cu 63.900 persoane faţă de sfârşitul anului precedent.
 
Industria IT, serviciile financiare și administrația publică, în topul celor mai mari salarii
Cele mai mai mari salarii din România au fost incasate, în 2018, de angajații din IT (aproape duble față de media națională), servicii financiare şi asigurări (cu peste 70% mai mari față de media națională) și administrație publică (unde s-au câștigat salarii cu aproape 67% mai mari față de medie).
Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete realizate în anul 2018, superioare mediei pe economia naţională, au fost în: informaţii şi comunicaţii (+96,9%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,5%), administraţie publică (+66,8%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+44,4%), industria extractivă (+43,4%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+31,0%), sănătate şi asistenţă socială (+28,2%), respectiv învăţământ (+6,8%). Câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în: hoteluri şi restaurante (-40,8%), alte activităţi de servicii (-33,7%), construcţii (-27,2%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,4%), tranzacţii imobiliare (-19,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-19,1%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-15,9%), comerţ (-15,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-11,4%), transport şi depozitare (-7,3%)”, precizează INS.
Femeile, plătite mai prost ca bărbații
 
În anul 2018, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost de 196,9% faţă de anul 1990, mai mare cu 14,6 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 66,6 puncte procentuale faţă de anul 2008.
Femeile au câştigat în medie cu circa 2% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 4.314 lei (faţă de 4.395 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 2.615 lei (faţă de 2.666 lei al bărbaţilor).
Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2,671 milioane persoane, respectiv 52,7% din totalul numărului mediu de salariaţi).
Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 71.700 persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 50.500 persoane.
Români săraci vs. români bogați
 
În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2018 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe.
Cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Bistriţa-Năsăud (2.044 lei, cu 22,6% mai puţin decât media pe economie), Harghita (2.059 lei, cu 22,1% mai puţin decât media pe economie) şi Teleorman (2.079 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe economie).
La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (3.666 lei), cu 38,8% peste media pe economie.
Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (servicii), ponderea acestora reprezentând 62,4% în anul 2018. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 35,2% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,4%.
Activităţile de construcţii şi industrie extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,6%, respectiv 83,6% din totalul salariaţilor acestor activităţi.
În ce domenii lucrează cei mai mulți români
 
Activităţile caracterizate prin grad pronunţat de ‘feminizare’ al forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (72,0%), intermedieri financiare şi asigurări (70,3%), hoteluri şi restaurante (60,4%).
Comparativ cu anul 2017, creşteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în activităţile economice: comerţ (+28.000 persoane), sănătate şi asistenţă socială (+14.000 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+13.300 persoane), respectiv informaţii şi comunicaţii (+12.000 persoane).
La polul opus, cu scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au situat activităţile de industrie extractivă (-2.500 persoane) şi învăţământ (-1.400 persoane).
În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri faţă de sfârşitul anului 2017 în toate regiunile de dezvoltare.
Cele mai semnificative creşteri ale efectivului de salariaţi de la sfârşitul anului s-au înregistrat în regiunile: Bucureşti-Ilfov (+26.900 persoane), Sud-Vest Oltenia (+10.500 persoane), respectiv Nord-Est (+10.400 persoane). În regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează aproape 22% din salariaţii din economie.
La sfârşitul anului 2018, efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (76%) şi a înregistrat o creştere cu 1,3% comparativ cu anul precedent.
sursa: stirileprotv.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *