Dosar incă nerezolvat. Dispariția FLOTEI ROMÂNIEI, a patra ca mărime din lume. Cum au disparut fără măcar o urmă 286 de nave?

Cu 130 de oameni cercetati, 80 de acuzati si niciun prejudiciu, Dosarul “Flota”
intra in galeria marilor fraude economice din Romania sfarsitului de secol XX,
perioada in care tara noastra a iesit din “epoca de aur” si a intrat in “epoca
tepelor“.

Cum au disparut “fara urma” 286 de nave?
Odata, demult, Romania “inventa” exploatarea la scara industriala a petrolului, nascocea
primul avion cu reactie, sau era intre primele trei tari care utilizau laserul in industrie.
Ei bine, am fost mai mult decat atat, vorba poetului – am avut si a patra 􀁹ota maritima
(comerciala) a lumii. O tempora, o mores !
La ora actuala, din toata 􀁹ota romaneasca nu mai exista decat un munte de dosare penale
care pluteste prin tribunalele patriei.
La începutul anului 1990, Flota maritimă de transport ROMANEASCA deţinea 288 nave, cu
un tonaj de 5.614,0 mii tdw., restructurată astfel :
– 188 cargouri de mărfuri generale – 1.444 mii tdw. (25,6%);
– 12 tancuri petroliere – 1.090 mii tdw. (19,5%);

– 70 mineraliere – 2.979 mii tdw. (53,2%);
– 18 nave specializate – 101 mii tdw. (1,7%).
În funcţie de anii de vechime, situaţia se prezenta astfel:
– 30 nave sub 5 ani (10,4%);
– 69 nave între 5 – 10 ani (24,1%);
– 91 nave între 10 – 15 ani (31,1%);
– 44 nave între 15 – 20 ani (15,3%);
– 54 nave peste 20 ani.
Din punct de vedere al organizării, 􀁹ota maritimă de transport era administrată de două
companii de navigaţie: Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime (I.E.F.M.) „Navrom“
Constanţa – 275 nave (5.380,0 mii tdw.) şi Întreprinderea de Comerţ Exterior (I.C.E.)
„Navlomar“ Bucureşti – 11 nave (225,0 mii tdw.). De asemenea, exista şi compania mixtă
„Roliship“ – 2 nave (9.600,0 tdw.), la care 51% din acţiuni erau deţinute de I.E.F.M. „Navrom“
Constanţa, iar 49% din acţiuni aparţineau companiei libiene „La􀁸co“.
Până la sfârşitul anului 1989, activitatea 􀁹otei maritime de transport a fost monopol de Stat,
reprezentat prin I.C.E. „Navlomar“ Bucureşti, care prelua prin contracte de cărăuşie
mărfurile aparţinând întreprinderilor de comerţ exterior.
La 1 ianuarie 1990, cu toate că 􀁹ota maritimă (în special cea de petroliere şi mineraliere) era
intens exploatată, I.E.F.M. „Navrom“ Constanţa înregistra o datorie externă de 29 milioane
dolari.

În anul 1990, în baza Decretului-lege nr. 50/ 1990, 24 de nave au fost vândute de I.E.F.M.
„Navrom“ Constanţa, dintre care 19 aveau expirată durata de exploatare normată.
În august 1990, conform H.G. nr. 494/ 9 mai 1990, I.E.F.M. „Navrom“ Constanţa a fost
divizată în trei societăţi comerciale pe acţiuni: S.C. „Petromin“ S.A. (specializată în
exploatarea navelor petroliere şi mineraliere), S.C. „Navrom“ S.A. (specializată în exploatarea
cargourilor de mărfuri generale) şi S.C. „Romline“ S.A. (specializată în exploatarea navelor
portcontainere, ro-ro, ferry-boat şi cargouri de mărfuri generale), care şi-au împărţit navele
în baza unui protocol semnat la 9 august 1990.
Ulterior, cele trei companii au fost transformate în societăţi comerciale pe acţiuni,
specializate în transporturi de mărfuri şi pasageri, cu nave proprii sau închiriate,
exploatarea mineralierelor şi petrolierelor, activităţi de brokeraj, repararea, cumpărarea şi
vânzarea de nave.
La sfârşitul anului 1993, 􀁹ota maritimă românească deţinea 244 de nave, totalizând
5.303.664 tdw. (94% faţă de 1 ianuarie 1990), structurate astfel: – „Navrom“: 84 nave (691.860
tdw.) şi deţinea 51% acţiuni în cadrul societăţii mixte „Roliship“ (6 nave – 28.800 tdw.),
„Romline“: 77 nave (630.968 tdw.), „Petromin“: 70 nave (3.742.546 tdw.) şi deţinea 50% acţiuni
în cadrul unor societăţi mixte (6 nave – 517.954 tdw.).

De asemenea, existau cinci companii cu capital privat: 13 nave (238.290 tdw.).
În perioada 1990-2001, în şantierele navale româneşti au fost construite 19 nave (702.000
tdw.), dar, fapt demn de reţinut, procesul de fabricaţie a acestora era început înainte de
1990!
În octombrie 2001, mai erau înscrise sub pavilion românesc 45 de nave (564.843 tdw.), adică
10% din cele existente la 1 ianuarie 1990
În privinţa 􀁹otei 􀁹uviale româneşti, situaţia este diferită faţă de cea înregistrată de 􀁹ota
maritimă, neputându-se vorbi despre dispariţia acesteia.

În ceea ce priveşte Flota de Pescuit Oceanic, construită parcă în conformitate cu sloganul
propagandistic „Nici o masă fără peşte oceanic!“, din aceasta nu a mai rămas nimic, cazul
privatizării Companiei Române de Pescuit Oceanic (C.R.P.O.), provocând o adevărată reacţie
în lanţ.
În urma unei anchete a fost descoperită o întreagă contrabandă cu nave din patrimoniul
companiei. Ca şi în cazul „Petromin“, dosarul „C.R.P.O.“ ascunde, dincolo de evidentele
abateri de la lege, comise de managerul societăţii şi de cumpărătorii „strategici“, acte de
corupţie necercetate până la capăt.
Concluziile anchetei au condus spre vârfurile F.P.S. şi chiar mai departe.
În prezent, pavilionul românesc mai este arborat doar pe petrolierul „Histria Topaz“, ex-
„Bucşani“ (39.184 tdw. construit în anul 1987), cargoul „Albatros“, ex-„Dej“ (8.750 tdw.,
construit în anul 1977), navele tip ferry-boat „Eforie“ (12.000 tdw., construită în anul 1991) şi
„Mangalia“ (12.000 tdw., construită în anul 1988), precum şi navele tip ro-ro „Sammarina A“,
ex-„Păltiniş“ (3.974 tdw., construită în anul 1984) şi „Sammarina M“, ex-„Paşcani“ (4.100 tdw.,
construită în anul 1982).
O􀁸cial, singurii armatori ai României sunt „Petrom“ (deţine nava „Histria Topaz“), C.F.R.
„Marfă“ (deţine navele ferry-boat „Eforie“ şi „Mangalia“) şi afaceristul Stere Samara, care a
deţinut navele tip ro-ro „Sammarina M“ şi „Sammarina A“, pe care le-a vândut, însă, unor
urme de investiţii 􀁸nanciare din Panama, care nu au solicitat radierea de sub pavilion românesc.
De asemenea, la aceştia se mai adaugă 􀁸rma „Mihei Shipping“ a armatorului Andrian Mihei
Acuzat de propria putere
Ziarul “Financiarul” a prezentat dosarul “Flota” asa cum a iesit el pentru prima oara din
“malaxorul” anchetatorilor.
Multe dintre deciziile luate de o􀁸ciali guvernamentali fata de navele romanesti au fost pur si
simplu stupide, asta ca sa ne exprimam gingas. Altele pot 􀁸 catalogate drept rau
intentionate. Ramane ca dumneavoastra sa judecati, pentru ca instanta a decis ca nu exista
niciun prejudiciu in toata afacerea.
Retine atentia faptul ca dosarul ce il incrimineaza pe Traian Basescu de “scufundarea” flotei
romanesti – cazul Petromin – nu a fost deschis de adversarii politici din PSD, ci de colegi
din Partidul Democrat, chiar pe vremea cand Traian Basescu se a􀁹a la putere.
Instrumentat pentru prima oara in 1999 (procuror general era chiar Mircea Criste, un fost
membru PD), dosarul il acuza pe Traian Basescu de faptul ca, in 1991, in calitate de ministru
al transporturilor, a semnat celebrul contract de asociere cu 􀁸rma norvegiana “Klaveness”
careia, practic, i-au fost vandute 16 nave maritime cu un dolar bucata.

Aproape 300 de nave au disparut, dar nimeni nu este vinovat. Nu exista prejudiciu, nu exista
fapta penala.
Pentru amuzamentul dumneavoastra, sa va pomenim despre cazul unui sef de serviciu la
Navrom, acuzat de abuz in serviciu, fals intelectual si uz de fals.
In timp ce era cercetat penal a reusit performanta sa devina… director economic la
Penitenciarul Poarta Alba, cu gradul de maior.
Justitia romana poate 􀁸 mandra ca, asemenea savantilor care au cutreierat Triunghiul
Bermudelor, a emis doar teorii judiciare. Lipseste doar ipoteza extraterestrilor si a portii
catre o alta lume…

https://www.romaniadeazi.info/

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *