Cu mască sau fără? De ce purtarea măștii nu ar trebui văzută ca un moft

În ciuda unei susținute campanii oficiale care îndeamnă la folosirea măștii de protecție, mulți oameni ignoră sau chiar desfid această recomandare. Totodată, în social media, astfel de atitudini și mesaje sunt la rândul lor extrem de populare. O analiză Sinopsis arată cum s-a ajuns aici, în ciuda tuturor studiilor, explicațiilor și mesajelor care atestă gravitatea pandemiei de coronavirus.

”Poartă mască, arată că-ți pasă”, mesajul promovat intens, de câteva săptămâni, de către Guvernul României este omniprezent în spațiul public (pe stradă, pe autobuze) în presă sau în mediul online. La prima vedere, impactul său ar trebui să fie important.

Cu toate acestea, realitatea este că mulți români tratează cu lejeritate – adesea chiar cu ostilitate – acest îndemn: măști purtate greșit, neglijent sau deloc, fel de fel de atitudini de respingere.

O situație aparte o reprezintă mesajele de pe rețelele de socializare, care merg de la comentarii de negare vehementă a pandemiei până la invocarea unei conspirații mondiale, sau de la îndemnuri la refuzarea măștilor până la cele care fac apel la sentimente ori trăiri generale.

În această din urmă categorie se încadrează un video, publicat pe 28 iunie 2020, pe rețeaua de socializare Facebook, de către Cezar Ionașcu, fost avocat devenit „consultant vestimentar şi de imagine”.

Videoclipul, intitulat „Soluția nu este să te protejezi, ci să te împuternicești” a avut peste 9.000 de vizualizări și aproape 5.000 de comentarii, majoritatea însă în general critice cu privire la mesajul filmulețului.

Filmulețul îndeamnă publicul să renunțe la masca de protecție împotriva coronavirusului, chiar dacă România a înregistrat peste 27.000 de cazuri confirmate și un număr din ce în ce mai mare de persoane infectate.

Cu privire la acest videoclip, Andi Manciu, șeful Grupului de Comunicare Strategică, a declarat pentru Sinopsis că GCS a solicitat Facebook eliminarea conținutului cu argumentația că îndeamnă la nepurtarea măștii de protecție și la nerespectarea măsurilor de protecție sanitare. Până la publicarea acestui articol, însă, videoclipul postat de către Cezar Ionașcu nu a fost eliminat de pe Facebook.

Instigare sau nu la nerespectarea legii? Aceasta este una din problemele majore reprezentate de acest videoclip, însă nu există însă un răspuns simplu la această întrebare.

După cum am arătat mai sus, reprezentanții guvernului consideră că montajul este o instigare deoarece o persoană care nu a fost instruită în domeniul medical prezintă într-o manieră emoțională principalele temeri și dorințe ale populației care asociază masca chirurgicală cu o formă de control din partea Guvernului.

„Sunt un om liber”, „Sunt un erou și fără mască”, „Vreau să comunic”, „Pot să respir liber”, „Sunt un om sănătos”, „Sunt în siguranță în această lume”, „Vreau să îți zâmbesc”, „Vreau să te înțeleg” au fost mesajele transmise prin intermediul videoclipului. Niciun îndem direct la nerespectarea legii.

Același lucru l-a spus și Cezar Ionașcu într-un interviu pentru cotidianul Libertatea, care a arătat că videoclipul său e doar un ”un îndemn la bun simț, ca publicul să gândească și să apeleze la liberul arbitru”.

”Nu este sub nicio formă o instigare la nerespectarea legii, nici la a face acte reprobabile, ci un îndemn la bun simț. Eu îndemn oamenii să gândească și să apeleze la liberul arbitru. Eu am adus o rază de lumină, nu a fost nimic altceva decât o declarație sufletească, umană, pentru împuternicirea oamenilor, să le dau o speranță”, a declarat Ionașcu. El a adăugat că, în baza pregătirii sale juridice a fost atent să nu existe vreo incidență penală legată de videoclip. Pentru detalii privind atitudinea generală a lui Cezar Ionașcu, merită citit și un interviu RFI.

În loc de concluzie: mesajele generale, bazate pe emotional, care mai mult sugerează decât îndeamnă la nerespectarea legii este greu să fie încadrate drept culpă juridică. În astfel de cazuri, autoritățile nu pot decât să procedeze la blocarea site-urilor (care e un proces cu rezultate incerte, pentru detalii vezi aici) sau să solicite scoaterea mesajelor de pe rețelele sociale (proces greoi, care survine după ce mesajele au avut deja impact).

Cel mai adesea, în social media contestarea utilității folosirii măștilor se bazează pe răspândirea unor mesaje anti-sistem, conspiraționiste sau care refuză pur și simplu argumentele științifice.

Foto: Unicef

Citește tot articolul pe Sinopsis.info

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *