Proiectul de lege pentru 5G – o legislație discriminatorie. În ce mod încalcă Constituția României și legislația UE?

1. Deficienţe grave ale proiectului de lege din România privind autorizarea furnizorilor de tehnologie pentru infrastructura 5G

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor din România a lansat consultarea publică a proiectului de lege privind adoptarea măsurilor referitoare la infrastructuri informatice şi de comunicaţii de interes naţional şi condiţiile implementării reţelelor 5G (“Proiect de Lege”).

În forma sa actuală, proiectul de lege are potenţialul de a conduce la încălcări substanţiale ale cadrului legislativ al telecomunicaţiilor, ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi ale numeroaselor acte normative naţionale, europene şi internaţionale.

Aceste încălcări rezultă, printre altele, dintr-o procedură de autorizare bazată pe puterea absolută a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de a decide ce producători furnizează echipamente pentru reţelele 5G şi reţelele de interes naţional, pe baza unor criterii pur politice care nu sunt detaliate în niciun fel.

În plus, nu există dispoziţii privind procedura pe tot parcursul etapei de autorizare, niciun drept al solicitanţilor de a-şi susţine poziţia faţă de autorităţile competente şi nici o obligaţie expresă pentru acestea din urmă de a prezenta o decizie motivată.

Niciuna dintre garanţiile care ar trebui puse în aplicare atunci când restricţiile drepturilor fundamentale şi ale libertăţii sunt puse în aplicare din motive de interes public, inclusiv apărarea şi securitatea naţională, nu poate fi găsită în corpul proiectului de lege.

În plus, proiectul de lege a fost publicat pentru consultare în lipsa oricăror evaluări şi studii de impact, în ciuda consecinţelor foarte grave pe care mulţi experţi le anticipează în legătură cu excluderea de pe piaţă a anumitor producători.

Proiectul de lege ignoră, de asemenea, complet, printre altele, dispoziţiile privind securitatea cibernetică a reţelelor 5G setul de instrumente al UE privind măsurile de atenuare a riscurilor („EU 5G Toolbox”) privind măsurile tehnice şi necesitatea de a adopta o abordare adaptată pe tot parcursul procesului de autorizare.

Acestea sunt doar o parte din problemele majore ridicate de proiectul de lege.

În acest context, în cazul în care proiectul de lege rămâne neschimbat, nu este chiar puţin probabil să apară cererile de despăgubire din partea operatorilor de telefonie mobilă şi a altor părţi interesate.

2. Tipuri de compensaţii în conformitate cu legislaţia română

2.1 Plângere de răspundere civilă împotriva României

În cazul în care restricţiile care ar fi adoptate de România ar încălca dreptul naţional, european sau internaţional, operatorii de telefonie mobilă ar putea avea dreptul de a solicita despăgubiri prin depunerea de cereri de despăgubirle de răspundere civilă împotriva României („Cerere de răspundere civilă”).

O astfel de compensaţie se poate referi, de exemplu, la următoarele: (i) sumele plătite de operatorii de telefonie mobilă pentru echipamentele deja achiziţionate pe care nu le-au mai putut utiliza, (ii) diferenţa de preţ dintre echipamentele care urmează să fie achiziţionate de la un nou furnizor şi cele care ar fi putut fi furnizate de furnizorul iniţial;, (iii) orice sume suplimentare care ar fi suportate în comparaţie cu un scenariu în care echipamentele iniţiale ar putea fi utilizate sau achiziţionate (de exemplu, costuri mai mari de întreţinere, taxe mai mari de formare a personalului etc.) şi (iv) pierderea activităţii, de exemplu, ca urmare a unor preţuri mai mari pentru clienţi din cauza costurilor mai ridicate.

2.2. Expropriere indirectă

Exproprierea indirectă este o altă cauză potenţială de acţiune pe baza căreia operatorii de telefonie mobilă ar putea solicita despăgubiri în temeiul legislaţiei române pentru veniturile pierdute sau pentru scăderea semnificativă a valorii afacerii ca urmare a imposibilităţii de a utiliza echipamente 4G deja achiziţionate.Aşa cum a fost publicat în mass-media1, se poate presupune în mod rezonabil că o astfel de restricţie ar declanşa costuri suplimentare uriaşe şi întârzieri pentru implementarea reţelelor 5G, ceea ce ar putea duce, la rândul lor, la obligaţia operatorilor de telefonie mobilă să iasă de pe piaţă sau să piardă o parte substanţială din aceasta.

Acest lucru ar putea fi considerat o expropriere de-a dreptul a activităţii operatorilor de telefonie mobilă, ca urmare a măsurilor legislative.

3. Cereri în temeiul CEDO

Este bine stabilit că Curtea CEDO acordă despăgubiri pentru daunele rezultate din încălcarea CEDO. Acest lucru se întâmplă atunci când reclamantul nu reuşeşte în încercările sale în faţa instanţelor naţionale.

Prin urmare, operatorii de telefonie mobilă ar trebui să solicite despăgubiri în faţa instanţelor române, de exemplu din cauza exproprierii indirecte sau a altor încălcări ale CEDO (cum ar fi discriminarea, de exemplu, în comparaţie cu operatorii de telefonie mobilă care au achiziţionat echipamente 4G de la alţi furnizori decât cei restricţionaţi ulterior, sau dreptul la un proces echitabil, de exemplu atunci când reclamantul ar fi împiedicat în mod nejustificat să aibă acces la anumite informaţii clasificate pentru a-şi preciza în mod corespunzător cauza) şi acestea ar respinge cererile operatorilor de telefonie mobilă, acţiunea în justiţie în faţa Curţii CEDO nu ar fi exclusă.

4. Concluzii

Importanţa asigurării securităţii infrastructurilor critice este primordială. Cu toate acestea, în temeiul statului de drept, acest obiectiv poate fi atins numai prin mijloace legale. În cazul în care se adoptă măsuri restrictive fără respectarea limitărilor şi garanţiilor care decurg din legislaţia naţională şi europeană sau din dreptul internaţional, operatorii de telefonie mobilă (precum şi alte părţi care pot suferi prejudicii) se pot baza pe diferite cauze de acţiune pentru a solicita despăgubiri din partea României.

Pentru a atenua riscurile de litigii îndelungate şi costisitoare şi/sau întârzieri semnificative în implementarea reţelelor 5G în România şi/sau preţuri prohibitive ale serviciilor 5G care ar fi suportate în cele din urmă de contribuabili şi consumatori, România ar trebui să evalueze cu atenţie orice măsură restrictivă pe care ar încerca să o aplice în acest sens din punct de vedere juridic, tehnic şi economic.

****

Gelu Maravela a fost judecător la Tribunalul Bucureşti şi este unul dintre cei mai proeminenţi avocaţi din România. Cristina Creţu este Senior Privacy & Technology Consultant, iar Alina Popescu este partener fondator al MPR Partners.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *