Fost comandant român din Irak, despre apărarea oraşelor în vreme de război. Avantajul zonelor de munte

Invazia rusă din Ucraina a arătat că pentru a câştiga războiul pe care l-a declanşat Rusia a fost capabilă să lovească oraşe mari, inclusiv blocuri de locuinţe. Cea mai gravă situaţie este în Mariupol, acolo este un adevărat dezastru umanitar. Cel puţin 1.200 de civili au murit în Mariupul, iar sute de mii de oameni suferă din cauza lipsei de apă, mâncare, medicamente şi electricitate. Viceprimarul din Mariupol a declarat că în Mariupol, de dimensiunea Timişoarei, au ajuns să moară oameni de foame, sete sau pentru că nu îşi pot primi tratamentele de care au nevoie.

Strategia de apărare a oraşelor

Generalul în rezervă Cristian Dinulică, fost comandant al Brigăzii 18 Cercetare – Supraveghere „Decebal” şi fost comandant al militarilor români din Irak în 2007 – 2008 a explicat că, în mod normal, există o strategie de apărare a marilor oraşe în cazul unui conflict armat. Dacă se ajunge la un război, aşa cum s-a ajuns în situaţia din Ucraina, modul de acţiune se stabileşte, însă, de situaţia din teren. „

Există anumite planuri, dar acestea trebuie actualizate în funcţie de situaţia concretă creată de realitzatea câmpului de luptă. Să sperăm că nu va fi nevoie să punem în aplicare aşa ceva pe teritoriul nostru”, a declarat Cristian Dinulică. Potrivit generalului în rezervă, în cazul unui război „important e ca pe un inamic să nu îl laşi să se apropie de localităţi”.

„Aţi văzut ce se întâmplă în Ucraina. Nu se ţine cont de pierderile colaterale, aşa cum le numesc ei (n.r. ruşii), dar care se pare că sunt pierderi provocate intenţionat pentru a provoca panică. Inamicul trebuie oprit la distanţă cât mai mare de localităţile importante. Trebuie combătut pe toate fronturile, inclusiv aerian pentru că se provoacă foarte multe pierderi folosindu-se aviaţia, rachetele”, a mai explicat Dinulică.

Importanţa evacuării rapide a civililor

Potrivit fostuui comandat al trupelor române din Irak, apărarea unui oraş de câmpie se face mai greu decât apărarea unei localităţi din zona de munte, unde relieful poate fi folosit pentru strategia de apărare.

„Fiecare zonă de operaţii are specificul ei. Un oraş situat în câmpie este mai greu de apărat pentru că o apărare, pentru a fi stabilă, trebuie să se folosească de obstacolele tari din teren, cursuri de apă, înălţimi. Într-un oraş de câmpie sunt mai puţine aceste obstacole, dar nu e imposibil de apărat. Se iau măsuri pe aliniamente succesive şi aşa mai departe. Important e să fi foarte bine organizat din timp”, a explicat generalul în rezervă.

Cristian Dinulică a mai explicat că în cazul unui război e foarte imporant ca evacuarea civililor, adică a femeilor, copiilor şi bătrânilor, să se facă rapid pentru că de multe ori se ajunge în situaţia ca „pierderile în rândurile populaţiei civile să fie mai mari decât în rândul forţelor combatante”.

„Nu putem şti ce au în cap cei care vor să agreseze un stat”

Fostul comandat militar din Irak susţine că într-un război, un rol important îl joacă factorul „surpriză”. În cazul României, la graniţele căreia se duce un război, nu se mai poate vorbi de o luare prin surprindere. „Având în vedere că la graniţa noastră este un conflict în derulare, nu mai putem vorbi de această surprindere. Nu putem şti ce au în cap cei care vor să agreseze un stat. De aceea, trebuie luate măsuri în aşa fel încât să fii în permanenţă pregătit, iar timpul de reacţie să fie cât mai scurt posibil. Aceste măsuri s-au luat la nivel NATO, în special pentru ţările din flancul sud-estic, unde forţa de reacţie rapidă a fost activată, au fost aduse forţe care să poată acţiona în primele ore de la declanşarea unui eventual conflict. Forţele trebuie să fie pregătite să se dizolce rapid în zona de operaţii unde ar avea loc o agresiune”, a mai declarat Dinulică. Generalul în rezervă consideră că, având în vedere modul de desfăşurare a războiului din Ucraina, Rusia nu va îndrăzni să atace România, forţa armatei ruse dovedindu-se a fi, de fapt, un mit.  

Vă recomandăm să citiţi şi:

Primul grup de refugiaţi din Ucraina care ajunge în Banat. Comuna în care au fost primiţi cu braţele deschise

Cât de dispuşi sunt bătrânii să primească refugiaţi: „Am tăiat porci, am găini. Ce mâncăm noi le-aş da şi lor” VIDEO

SURSĂ ARTICOL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *