NICOLAE DĂRĂSCU (18 februarie 1883 – 14 august 1959)

Nicolae Dărăscu s-a născut în urmă cu 135 de ani la Giurgiu, pe 18 februarie 1883. Acest lucru este cunoscut de un număr foarte mic de localnici, motivul fiind nemediatizarea acestuia în școli sau în alte mijloace de transmitere scrise sau verbale. Totuși, el este giurgiuvean și pentru acest fapt trebuie să fim mândri.
Nicolae Dărăscu este pictor renumit, influențat de curentele impresionism și neoimpresionism, dar și acuarelist. S-a născut, după cum v-am spus, în Giurgiu, pe strada Crinului – Nr.22, în apropierea Școlii Nr.4 ”Mihai Eminescu”, strada fiind perpendiculară cu strada 9 Mai.
Despre pictorul Nicolae Dărăscu am aflat întâmplător de la profesorul de matematică -domnul Ion Dincă- cel care a fost mulți ani directorul Liceului Ion Maiorescu din Giurgiu și care, într-o discuție despre personalități ale urbei noastre, mi-a spus că locuința dumnealui de pe strada Crinului se învecinează cu locuința unde a văzut lumina zilei artistul. Acest lucru este consemnat și în Registrul Stării Civile pentru născuți din anul 1883 și care este păstrat la Biroul Județean al Arhivelor Naționale Giurgiu. Iată ce este scris la fila 42 a registrului:
”Nicolae Dărăscu s-a născut pe 18 februarie 1883 la ora șase dimineața, în casa părinților săi din strada Crinului Nr.22, fiu al domnului Constantin Dărăscu, de ani 40, de profesie funcționar și al doamnei Melani Dărăscu, de profesie menajeră, de religie ortodoxă,domiciliați în culoarea Galbenă”.
Dărăscu a studiat între 1902-1906 la Şcoala Națională de Arte Frumoase din București. Atras de operele lui Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian, artistul pleacă la Paris unde are ocazia să-l cunoască pe marele Jean Paul Laurens în al cărui atelier a pășit în anul 1906. În 1907 merge să-l cunoască pe Luc Oliver Mersan, în al cărui atelier pășește cu sfială. Pentru a-și desăvârși cunoștințele despre artă, tânărul pictor face călătorii în sudul Franței, la Tulon și St. Tropez, apoi merge la Veneția, dar și pe meleagurile României – pe Valea Oltului şi în Dobrogea, unde fascinat de Balcic, pe care îl imortalizează pe pânză.
Nicolae Dărăscu este pictorul peisajelor, rar pune pe pânză interioare sau natură moartă. Acest lucru denotă eliberarea de static și încărcătura sufletului de aer, de natură, de viață și libertate de mișcare.
Dintre călătoriile pictorului a făcut parte și Delta Dunării ,țărmul Mării Negre, pe care le-a imortalizat intr-o manieră impresionantă. Pictorul studiază foarte mult tehnica culorilor, iar acest lucru se poate vedea în picturile sale cum ar fi: Palatul Venețian, Colinele Balcicului, Calea Victoriei pe ploaie.
Alături de greii penelului: Camil Ressu, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser, sculporii Cornel Medrea, Dimitrie Paciurea, Dărăscu pune la Iași bazele Asociației ”Arta Română”.
Arta și măestria penelului a împărtășit-o studenților de la Academia de Arte Frumoase din București, unde a fost profesor din 1936 până în 1950.
În anul 1958, Nicolae Dărăscu a pictat ultimul autoportret.
Pictorul Nicolae Dărăscu părăsește această lume, trecând hotarul morții, pe 14 august 1959, la vârsta de 76 de ani, la București.
Printre cele mai împortante opere ale sale se numără: Vedere din Argeș, Cimitir turcesc, Peisaj argeșan, Peisaj din Delta Dunării, Palat Venețian, Calea Victoriei pe ploaie, etc.

Gigica Ivonette Peptănaru