ANALIZĂ Ce vor face în pandemie şcolile cu clasele-mamut pentru care părinţii îşi luau vize de flotant

Dacă în mediul rural în înspăimântător de multe şcoli elevii învaţă în formaţiuni de „simultan“, câte două, trei şi chiar patru clase în una singură, din cauza scăderii numărului de elevi, în mediul urban aproape că nu există oraş în care anumite şcoli să nu concentreze aproape nefiresc  interesul părinţilor. 

Pentru a ajunge la învăţătoarea „X“ părinţii se roagă de prieteni, de rude, sau chiar plătesc pentru mult-râvnita „viză de flotant“ care atestă că locuiesc în zonă, iar acea şcoală devine şcoala de circumscripţie pentru copilul lor. 

Aşa s-a ajuns la efective de 35-40 elevi la clasă, chiar dacă regulamente există dintotdeauna. Derogarea a fost însă cuvântul de ordine, iar inspectoratele şcolare au închis ochii.

În aceste zile se pune din nou acut problema respectării efectivului maxim. Imperativă devine regula la clasele de început de ciclu: clasa pregătitoare, clasa a V-a şi clasa a IX-a, însă este de ajuns pentru a crea în anumite şcoli probleme mari.

Trecerea prin pandemie a arătat vulnerabilităţile claselor-mamut, clase în care nu s-a putut organiza activitatea cu respectarea distanţei minime de 1,5 m între elevi la şcoala faţă în faţă nici măcar în situaţia în care clasa era împărţită în două grupe şi se venea la şcoală alternativ.

„Este absolut corect să nu mai încălcăm legea. Dar… “

Discuţiile au început pe forumuri, se poartă şi în cancelarii, iar de la nivelul IŞJ se lansează săgeţi. Cine rămâne şi cine pleacă dintr-o clasă, unde organizezi noi formaţiuni de studiu când spaţiile au rămas aceleaşi, pentru că doar pe ici-pe colo s-a mai construit.

La clasa a V-a, pentru care se dă cea mai mare bătaie în aceste zile, numărul maxim de elevi ar trebui să fie 28, cu tot cu cei trei elevi acceptaţi în mod excepţional peste efectivul maxim. Chiar şi pentru acceptarea celor 3 peste maxim este nevoie de aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, pe baza unei justificări din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ care solicită exceptarea de la prevederile legale.

O reacţie la impunerea respectării prevederilor legale a avut, cu două zile în urmă, şi preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi (FNAP), Iulian Cristache.

FNAP nu se dezice de numărul maxim de elevi, este absolut corect să nu mai încălcăm legea. Dar… ce facem acolo unde este o singură formaţiune de studiu şi nu ai cum să constitui două?

Ce facem unde avem mai multe clase care au un număr mare de elevi, peste 33-38, şi nu mai există spaţiu disponibil?

E clar că avem nişte VINOVAŢI!

CINE?

Părinţii care au obţinut vize de flotant?

Directorii care au încălcat legislaţia?

ISJ-urile care au făcut din excepţie… regulă?

Vedeţi? Vorbim de un concurs de împrejurări şi de încălcări ale legilor.

Cine va plăti acum? Din păcate… COPIII!

Nu e uşor să desparţi nişte copii, asta e clar!

Am în cap ceva soluţii, dar aştept şi de la dv.

Cum rezolvăm problema?“, a scris Cristache pe Facebook.

Contactat de „Adevărul“, Cristache a confirmat că este extrem de greu să fie rezolvată această problemă în toate cazurile. Peste două zile reprezentantul FNAP va avea o nouă întâlnire cu secretarul de stat din ministerul Educaţiei, Sorin Ion, iar una dintre teme va fi aceasta. 

Ce se întâmplă astăzi în şcoli este reacţia în lanţ a compromisurilor acceptate ani la rând. Directorii au fost fericiţi să aibă cât mai mulţi elevi, pentru că „banul urmează elevul“, iar finanţarea conform costului standard/elev, oricum ai calcula, arată că îţi scad cheltuielile pe efective mari. 

Acum, în schimb, se pune problema ca directorii să fie decişi să pună piciorul în prag.

„Eu, ca director, dacă văd că sunt în situaţia asta şi văd că-mi vin 100 de vize de flotant, mă duc la poliţistul de circumscripţie, îl chem în şcoală şi-i spun: <Uite, domnule, vreau să-mi verifici vizele astea de flotant! Dacă ai interesul să faci asta, dacă nu, la revedere, n-ai ce să faci. Dar trebuie să terminăm odată cu bătaia asta de joc. Am spus mereu că şcolile private care au taxe de 7.000 – 10.000 pe an, în medie, nu înscriu nici măcar un copil peste numărul de 20 maxim. Oamenii îşi dau seama că un act educaţional nu poţi să-l faci cu mulţi elevi. În învăţământul de stat merge salariul, nu-i nicio problemă, nu sunt evaluaţi. Toţi primesc FB pe bază rulantă. Atâta timp cât nu se face evaluare în funcţie de performanţa de la clasă, cu ghilimelele de rigoare, că performanţă poate să fie şi de la 3 la 5, nu numai cu 10+, atâta timp cât fişele de evaluare sunt „din burtă“, bineînţeles că el îşi permite să facă orice. Ia să-i facă evaluare la final pe bune şi în funcţie de acea evaluare să-şi păstreze încadrarea sau nu!ׅ“, a spus Iulian Cristache.

O modalitate de a impune respectarea acestor limite ar fi ca programul informatic să nu mai permită, efectiv, înscrierea în sistemul de evidenţă, iar cei care nu mai găsesc loc în şcoala căreia i s-au adresat să meargă la cea mai apropiată şcoală de circumscripţie sau la şcoala de la domiciliul pe care familia îl are în fapt, nu cel din documentul de identitate al părintelui.

„Dacă se termină cu viza de flotant eşti obligat să te duci la şcolile de unde stai. Şi atunci şi şcolile acelea se vor face bune, pentru că vor veni copii din familii bune care finanţează şi se va ridica şi acolo calitatea actului educaţional. Dar dacă tu, ca profesor, ai numai copii de 3 şi 4 e greu să-i urci. Ajunge să-ţi fie lehamite să predai şi te duci doar să-ţi iei salariul, nu să faci ceva“, a mai spus Cristache.

Cinci clase a V-a din trei clasa a IV-a

Colegiul Naţional „Ion Minulescu“ din Slatina este una dintre şcolile pe care părinţii le caută cu disperare încă din ciclul primar. Interesul creşte la gimnaziu şi ajunge la apogeu la liceu. „Ion Minulescu“ are, din acest motiv, o problemă anul acesta, pentru că la una dintre clase nu a reuşit să găsească niciun criteriu pentru departajarea elevilor. Clasa are 34 elevi, toţi au terminat cu FB, iar singura soluţie pe care conducerea a avut-o a fost respinsă de părinţi.

„În principiu respectăm ceea ce ni s-a spus. Avem cred că un singur caz în care nu putem, pentru că elevii vin de la aceeaşi clasă a IV-a şi vor să rămână împreună. Pentru clasa respectivă vrem să cerem aprobare să funcţioneze cu peste limita admisă, dar reducem numărul de elevi într-o altă clasă, astfel încât să nu se depăşească per ansamblu. În clasa respectivă am 33 sau 34. Nu pot să existe criterii, pentru că vin de la clasa a IV-a unde au avut FB. Singurul criteriu ar fi fost tragerea la sorţi şi pentru că părinţii s-au revoltat, să zic aşa, s-a decis să facem noi cerere către IŞJ să ne aprobe funcţionarea peste numărul de elevi“, a explicat directorul liceului, prof. Christian Ionescu.

„Le-am explicat că nu mai merge anul ăsta“

Inspectorul şcolar general-adjunct al IŞJ Olt, prof. Mariana Gheorghe, spune că până în acest moment de la nicio şcoală din judeţ n-a venit solicitare privind derogarea de a funcţiona cu clase sub efectivul minim sau peste efectivul maxim. Aceste cereri, din practica anilor trecuţi, vin însă preponderent după 15 septembrie, când copiii vin efectiv la şcoală. În mediul rural apar, astfel, de obicei situaţii în care cer să funcţioneze cu număr mai mic de elevi, pentru că se mai întâmplă să plece în mediul urban. Conducerea şcolilor a cerut însă prin planul de şcolarizare un număr de clase şi n-ar trebui să mai apară surprize, crede Gheorghe.

„Ei au cerut în planul de şcolarizare un număr de clase. N-am la momentul ăsta niciun fel de solicitare. N-am nicio solicitare de la nicio şcoală că au sub efectiv sau peste efectiv. De regulă vin după 15 septembrie. Nu ştiu câţi copii au la clasa a V-a , sunt situaţii în care vin în prima zi de şcoală. Sau dacă nu se prezintă unul, că pleacă de la ţară la oraş, cer funcţionare sub efectiv. Dar la momentul ăsta nu am solicitări de la şcoli că nu s-ar încadra. Şi ştiu toţi regula, câţi trebuie să aibă în clasă. Le-am explicat că nu mai merge anul ăsta. Bănuiesc că au înţeles lucrul ăsta“, a precizat Gheorghe.

Pentru că perioada transferurilor încă nu s-a încheiat, directorii de şcoală au în continuare în analiză cereri de transfer. Pentru unii asta înseamnă că vor face mai puţine clase, pentru alţii problema este spaţiul, pentru că apar altele noi. La mijloc sunt directorii care au făcut un principiu din a respinge cererile de transfer care vin de la şcolile din localitate, pentru că, spun aceştia, trebuie să fie loc pentru toată lumea.

Vă recomandăm şi:

Sorin Cîmpeanu: Este inacceptabilă continuarea pierderii prin sistemul de învăţământ online. Decizia este 13 septembrie, şcoală cu prezenţă fizică

Copiii de care România vrea să scape. Ce face Statul pentru micuţii cu nevoi speciale: doar cifre şi un limbaj de lemn

 

SURSĂ ARTICOL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *