Analiză. Cum a ajuns să discrimineze politic instituţia antidiscriminare

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi-a reluat activitatea în forţă, marţi fiind date deciziile privind 14 sesizări care priveau declaraţiile unor persoane publice, printre care preşedintele Klaus Iohannis, europarlamentarul Traian Băsescu, Liviu Dragnea (fost preşedinte al Camerei Deputaţilor) sau deputatul PSD Lia Olguţa Vasilescu. Sancţiunile şi amenzile date au fost criticate atât de politicieni, dar şi de reprezentanţi ai societăţii civile, în condiţiile în care au dat impresia că fie amenzile sunt exagerate, fie sunt luate în funcţie de culoarea politică. 

De exemplu, Klaus Iohannis a fost amendat cu 5.000 de lei pentru faptul că într-o declaraţie a susţinut că Marcel Ciolacu şi PSD „dau Ardealul ungurilor”. „A folosi o exprimare «dau Ardealul ungurilor» face parte din arsenalul exprimărilor «ungurii fură Ardealul», «ungurii iau Ardealul». Este de notorietate că aceste exprimări au fost construite cu zeci de ani în urmă, în special în vremea comunismului naţionalist”, a declarat Csaba Asztalos, preşedintele CNCD desemnat de UDMR, pentru RFI.

Pe de altă parte, fostul lider al PSD Liviu Dragnea, pentru faptul că i-a numit pe protestatarii antiguvernamentali „şobolani” şi a afirmat că sunt unelte ale securiştilor, a primit doar un avertisment. Iar Lia Olguţa Vasilescu, deputat PSD care l-a asemănat pe Klaus Iohannis cu un comandant de lagăr de concentrare nazist, nu a primit nici măcar un avertisment, fiind considerată libertate de exprimare.

De altfel, CNCD nu ar fi la primele decizii controversate în ceea ce priveşte raportarea la diferite declaraţii. Una dintre cele mai controversate decizii a fost aceea de amendare a lui Klaus Iohannis, în 2018, cu 2.000 de lei, pentru că a folosit sintagma „penali” la adresa mai multor parlamentari ai PSD. Şi gazetarul Cristian Tudor Popescu a primit 1.000 de lei amendă pentru comparaţia coafurii Vioricăi Dăncilă cu un pavian cu mantie, în 2019, în timp ce senatorul PSD Liviu Pop, pentru faptul că a afirmat că Forumul Democrat al Germanilor ar fi continuatorul unor organizaţii naziste, a primit doar avertisment.

Noua conducere a CNCD, la mâna PSD

PNL a taxat dur deciziile CNCD, prin vocile liderului deputaţilor, Florin Roman, şi a vicepremierului Raluca Turcan, considerând că instituţia a arătat că acţionează la comandă politică. De altfel, surse politice susţin că valul de decizii ale CNCD poate fi înţeles în contextul în care şapte dintre cei nouă membri ai Colegiului Director ar putea să-şi piardă locurile în conducerea instituţiei, inclusiv preşedintele şi vicepreşedintele fiind în această situaţie.

Mandatele lor expirau pe 22 aprilie, dar Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru a le prelungi până în momentul în care Parlamentul ar putea să reînnoiască mandatele sau să aleagă noi membri, însă nu mai târziu de luna octombrie. Alegerea membrilor Colegiului CNCD are loc în şedinţă a Camerelor reunite, ceea ce înseamnă că PSD are principalul cuvânt de spus în componenţa conducerii instituţiei. 

„Adevărul” a consultat mai mulţi specialişti pe tema valului de decizii ale CNCD în contextul schimbărilor care ar urma să aibă loc la nivelul instituţiei. „Eu nu m-aş grăbi să aplic eticheta de partizanat politic în ceea ce priveşte ultimele decizii. CNCD e de multă vreme activ. A mai luat decizii controversate. Dar, da, acolo sunt funcţii care au conexiune cu sistemul politic din România. CNCD, la fel ca CNA, uneori CCR sau Avocatul Poporului, sunt entităţi care emană de la factorul politic sau au în componenţa lor foşti politicieni. Clar e că orice acţiune şi decizie ridică semne de întrebare”, a declarat, pentru „Adevărul”, analistul politic George Jiglău. 

Reformare sau desfiinţare

Pe de altă parte, consultantul politic George Rîpă consideră că, prin modul cum acţionează şi prin legăturile cu factorul politic, instituţii precum CNCD şi CNA ar trebui desfiinţate, în cazul în care nu există o reformare radicală a lor. „Modul în care funcţionează anumite instituţii de control şi de reglementare, iar aici mă gândesc în primul rând la CNA şi la CNCD, ne arată clar că soluţia este una singură: desfiinţarea. Astfel de instituţii au ca rol îngrădirea libertăţii de exprimare şi implicit a libertăţii de gândire, singurul mod în care putem ajunge la descoperirea adevărului. Libertatea de exprimare nu poate fi negociată, nu poate fi limitată, aşa cum nici libertatea nu poate fi negociată sau limitată. Exact acesta este sensul mai multor decizii ale Curţii Supreme din Statele Unite care au arătat că fiecare individ are dreptul absolut la liberă exprimare. Deciziile au venit în contextul dezbaterilor pe aşa numitul „hate speech”, un termen la modă care ascunde de fapt tentativa unei grupări de a-şi impune propriile opţiuni ideologice şi de a reduce la tăcere orice opinie contrară. CNA a amendat recent un site de umor din România pentru o glumă (bună sau proastă, irelevant) care  îl ironiza pe Liviu Dragnea, dar consideră în regulă afirmaţiile unui lider politic, întâmplător de la PSD, care insinuează că preşedintele ar avea legătură cu regimul nazist. Nimeni nu poate deci contesta faptul că CNCD face activism politic şi ideologic, iar perpetuarea acestei instituţii va avea ca efect principal construcţia unei societăţi conformiste, servile şi lipsite de libertate”, a precizat Rîpă.

În schimb, George Jiglău susţine că ar fi bine-venită o reformare a CNCD prin stabilirea unei noi modalităţi de ocupare a posturilor de acolo. „Concursul poate fi o idee bună. Şi la Avocatul Poporului ar merge concurs. Însă tot trebuie să fie o conlucrare cu Parlamentul. Cred că cea mai bună soluţie ar fi o implicare mai mare a societăţii civile în numirea acestor membri. Să fie ceva asemănător cu sistemul Consiliului Economic şi Social”. Şi abia atunci omul nou va fi învins.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *