Cocktailul de anticorpi al Regeneron, dezvoltat pe baza unor celule fetale de acum câteva zeci de ani. Care este rolul lor în tratamentele pentru COVID-19

Potrivit unui comunicat al Regeneron pentru NBC News, compania şi-a bazat testele pentru tratamentul său anti-COVID-19 pe o linie de celule numită HEK293T. Ele provin din ţesut fetal de rinichi care a fost donat în anii 1970. Laboratoarele de cercetare apelează la aceste celule datorită faptului că se pot replica la nesfârşit, de aceea fiind şi considerate „imortalizate”.

„Celulele 293T au fost folosite pentru testarea capacităţii anticorpilor de a neutraliza virusul. HEK293T nu a fost folosite în alt mod, iar în această cercetare nu s-a folosit ţesut fetal. Nu folosim celule stem umane sau celule stem embrionare în dezvoltarea cocktailului de anticorpi monoclonal”, a spus Alexandra Bowie, purtătoarea de cuvânt a Regeneron.

Proprietăţile celulelor HEK293T sunt foarte utile în cercetarea ştiinţifică. Acestea pot fi instruite să genereze proteine de virus ca nişte mici fabrici , a explicat Arnold Kriegstein, directorul programului pentru celule stem de la Universitatea sin California, San Francisco.

Cercetătorul, care nu e implicat în cercetarea Regeneron, spune că oamenii de ştiinţă pot exploata aceste proprietăţi în dezvoltarea de tratamente şi vaccinuri pentru COVID-19, întrucât celulele pot fi învăţate să producă aşa-numita proteina spike a virusului. Este vorba de o proteină unică virusului SARS-CoV-2, cel care provoacă boala COVID-19, astfel că este o ţintă excelentă pentru medicamente şi vaccinuri.

Este şi modul de acţiune al tratamentului bazat pe anticorpi monoclonali al Regeneron care se leagă de această proteină spike prin care virusul infectează celulele. Liniile de celule HEK293T au avut un rol la începutul procesului de dezvoltare a medicamentului: cercetătorii au utilizat celule instruite să producă proteina virusului în scopul testării eficienţei medicamentului împotriva virusului.

„Anticorpii înşişi nu sunt compuşi din aceste celule fetale. Însă rolul acestor celule a fost critic în testarea eficienţei metodei lor”, a precizat Kriegstein.

Celulele din ţesutul fetal au fost folosite de-a lungul anilor în studii ale anomaliilor congenitale, bolii Alzheimer şi SIDA.

„Cred că e foarte important să ştim că publicul înţelege că acest ţesut a fost important într-o serie de descoperiri de-a lungul timpului şi va continua să fie o resursă importantă”, a spus el.

Trei din candidaţii la vaccinuri care au primit finanţare federală în operaţiunea Warp Speed a Casei Albe în privinţa dezvoltării unui vaccin au utilizat de asemenea celule derivate din ţesut fetal în cercetările lor preliminare. AstraZeneca şi Moderna au folosit liniile de celule HEK293T, în timp ce Johnson & Johnson a apelat la linia de celule PER.C6 derivate din celule retiniene ale unui făt avortat în 1985.