Cum este corect: am cheltuit o sumă de 100 de lei sau am cheltuit 100 de lei?. SPECIAL

A existat dintotdeauna la unii oameni dorința de a se exprima pompos, adăugând cuvinte care nu aduc nimic nou la conținutul unei propoziții sau al unei fraze. În termeni academici, procedeul se numește redundanță, iar ca să înțelegeți mai bine îl vom numi risipă de cuvinte.

Când se ajunge la risipa de cuvinte sau redundanță

Redundant este adjectiv și se referă la stil încărcat, plin de emfază, iar redundanță-substantiv- este surplus de informație transmisă față de strictul necesar care asigură exactitatea transmiterii informației, în prezența perturbațiilor. Se trage din englezescul redundance, din francezul redondance și din latinescul reduntantia- revărsare, abundență.

Când se înlocuiesc verbe ce au valoare precisă prin substantive însoțite de verbul a face, de exemplu. Auzim, adesea, spunându-se: „Culesul strugurilor se face toamna”. Corectă și mai simplă nu ar fi fost formularea: „Strugurii se culeg toamna”? Prima propoziţie nu devine mai lungă, ba chiar incomodă?

În ultimii 30-40 de ani, s-a născut teoria informației, oferindu-ne posibilitatea să măsurăm obiectiv cantitatea informației furnizată de o comunicare.

În practica emisiunilor de radio, să zicem, se pot auzi zgomote de fond ce trebuie îndepărtate. Cam aşa este şi cu aceste cuvinte de prisos. Pentru că redundanța este un concept ce aparține informației, iar introducerea lui în lingvistică s-a dovedit foarte utilă.

Am spus mai sus de verbe cu valoare precisă. Ne gândim acum la numerele ce sunt elemente cât se poate de precise. Academicianul Alexandru Graur în „Capcanele limbii române” scrie că ele „exprimă obiecte numărate și că nu mai au nevoie de nimic în plus pentru a ne lămuri despre ce este vorba”.

Chiar și așa risipa de cuvinte este prezentă peste tot astăzi în rapoarte, interviuri, reportaje, discursuri etc. Arareori întâlnim un numeral care să nu fie însoțit de cuvintele: cantitate, sumă, valoare sau chiar un număr.

Cum este corect am cheltuit o sumă de 100 de lei sau am cheltuit 100 de lei. SPECIAL

Să exemplificăm cele afirmate

  • Am cheltuit o sumă de 100 de lei.
  • Am economisit o sumă de 100 de lei.
  • Am produs o valoare de un milion de lei.
  • Am transportat o cantitate de 100 tone.
  • Am însămânțat o suprafaţă de 100 ha.
  • Au fost reparate un număr de 10 mașini.
  • Aveți de trimis la şcoală un număr de 1000 de manuale de limba română.

Aţi observat la fiecare exemplu cuvintele de prisos: sumă, valoare, cantitate, suprafaţă, număr mai ales. Păi 10 sau 1000 nu sunt numere ? Aveau nevoie absolută să li se adauge cuvântul număr? Înseamnă că cel care ne aude vorbind așa nu știe că 10 şi 1000 sunt numere. Într-o astfel de situaţie, s-ar putea să creadă că-l desconsiderăm, că-l jignim.

Suprimarea acestor cuvinte inutile ar aduce vorbirii şi scrierii o mare economie.

Alte exemple ce au legătura cu tema

  • Sumele datorate și plătibile sunt estimate la o cifră destul de mare. Dacă am folosi numai datorate ar fi suficient.
  • S-a transferat şi s-a transmis mesajul acolo unde trebuia. Era de-ajuns să fie întrebuinţat verbul transmis, ca să nu lungim ideea.

În concluzie, elevii ar trebui să fie recunoscători profesorilor atunci când pe foile lor de examene, în teze, teste scrise etc, aceştia le taie cu roșu cuvintele inutile din exprimările lor.

SURSĂ ARTICOL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *