Cum vor funcţiona brăţările electronice pentru infractori şi cine vor fi primii „beneficiari“ ai acestora
Legea privind monitorizarea electronică a persoanelor care se află în cadrul unor proceduri judiciare a fost promulgată, recent, de preşedintele Klaus Iohannis, astfel că infractorii vor putea fi urmăriţi de la distanţă cu ajutorul unor brăţări cu GPS care li se vor monta la picior sau la mână. Persoanele care vor „beneficia” primele de aceste dispozitive vor fi cele vizate de un ordin de restricţie emis pentru violenţă domestică, deoarece în 2022 legea intră în faza-pilot, cu costuri estimative în valoare de 3.490.000 de euro.
„Brăţările electronice vor fi integrate într-o infrastructură naţională, sub numele de Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME). Atunci când se emite un ordin de protecţie, persoana supravegheată va primi o brăţară electronică care îi va monitoriza mişcările prin GPS. Dacă va depăşi limita impusă prin ordin, sistemul va emite o alertă direct către secţiile de poliţie, pentru ca intervenţia să fie cât mai rapidă. Şi victima va avea asupra sa o brăţară electronică, pentru ca Poliţia să o poată găsi şi alerta”, explica recent unul dintre iniţiatorii legii, Alina Gorghiu.
Cum vor funcţiona brăţările electronice
Dispozitivul electronic de supraveghere mobil se montează pe glezna persoanei supravegheate. Prin excepţie, dispozitivul electronic de supraveghere mobil se montează pe braţul persoanei atunci când montarea pe gleznă nu este fizic posibilă sau este contraindicată medical. „Organul de supraveghere şi/sau operatorul tehnic are dreptul şi obligaţia de a verifica inopinat, în orice moment al zilei, periodic ori la sesizare, dispozitivele electronice de supraveghere alocate persoanei supravegheate”, potrivit legii.
Practic, în dispeceratul Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME) ofiţerii de supraveghere vor putea vedea în orice moment locul în care se află o persoană aflată în una dintre situaţiile enumerate mai sus, iar orice nerespectare a restricţiilor va fi pedepsită. „Încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau a condiţiilor de deplasare constituie infracţiunea de evadare, urmând a se aplica regulile privind concursul de infracţiuni”, arată Ministerul Afacerilor Interne (MAI). În plus, odată prinşi, după ce au fost daţi în urmărire generală de Poliţie, cei care încalcă aceste reguli vor fi aduşi în faţa magistraţilor cu propunerea de arestare preventivă, mai arată MAI.
Conform legii, SIME va fi pus la punct de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi va fi exploatat la comun de Inspectoratul General al Poliţiei Române şi de Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Fondurile necesare dezvoltării SIME, brăţările electronice care li se pun celor supravegheaţi, dar şi infractructura aferentă acestora sau sistemul de alarmare în cazul încălcării restricţiilor vor fi asigurate din bugetele celor trei instituţii.
Instructajul temeinic, obligatoriu
Gabriel Gîrniţă, preşedintele Sindicatului Democratic al Poliţiştilor, atrage însă atenţia că, pe lângă partea tehnică, sistemul mai are nevoie de o pregătire realizată foarte atent.
„De ceva timp, la nivelul inspectoratelor judeţene s-au creat nişte servicii de supraveghere judiciară care verifică toate personele care au restricţii de circulaţie. Acum, acest serviciu se face mergând efectiv în teren şi avem foarte puţini poliţişti astfel specializaţi. Până la pornirea acestui sistem al brăţărilor electronice de supraveghere, toţi poliţiştii din aceste servicii trebuie să treacă printr-o perioadă de pregătire temeinică. Nimeni nu vrea să fim păcăliţi de echipamente, nimeni nu vrea ca vreo persoană supravegheată să încalce restricţiile fără ca noi să ştim, pentru că putem ajunge în situaţii periculoase când vorbim, de exemplu, de ordinele de protecţie emise în cazul violenţelor domestice”, a precizat Gabriel Gîrniţă. În acest context, conducerea Ministerului de Interne spune că la nivelul instituţiei „au fost luate măsuri pentru instruirea personalului cu privire la aceste modificări legislative”.
Violenţa domestică, prima pe listă
Conform judecătorului Cristi Dănileţ, autorităţile vor avea tot timpul să instruiască poliţiştii de supraveghere pentru simplul motiv că legea va intra în vigoare abia în luna martie a anului viitor şi numai printr-un program-pilot, foarte limitat.
„Total dezamăgitor, din 2022 şi până în 2025 de supraveghere prin brăţară electronică vor avea parte numai cei vizaţi de un ordin de protecţie, care sunt emise de obicei în cazul violenţei domestice. Deci nu vor putea fi supravegheaţi şi cei care execută măsura controlului judiciar, cei care sunt în arest la domiciliu şi cei care au regim de detenţie deschis, care pot ieşi din penitenciar pentru a merge la muncă. Revenind la cei sub incidenţa ordinelor de protecţie în cazul violenţelor domestice, mă întreb câte victime vom mai avea până anul viitor când va fi demarat programul, pentru că indivizii implicaţi în astfel de cazuri încalcă restricţiile în mod repetat, iar cazurile cu deznodământ sângeros sunt frecvente şi de notorietate”, spune judecătorul.
Mii de ordine de protecţie încălcate
Cristi Dănileţ spune că se confruntă periodic cu încălcări ale ordinelor de protecţie. „Ieri (marţi – n.r.) am arestat un soţ care şi-a înţepat soţia cu un cuţit. Azi (miercuri – n.r.) am arestat un fiu care a încălcat ordinul de protecţie de a nu se apropia sub 200 de metri de mama lui. Deci ne putem face o imagine a fenomenului. Aşadar, va mai dura cam un an ca să avem o parte din acest sistem. Cine ştie cât va lua ca întreg sistemul să meargă, pentru toate cazurile, în toată România. Ştiu că necesită eforturi financiare, dar dacă avem, în sfârşit, această lege, să o şi punem rapid în practică, pentru că salvăm vieţi”, a subliniat judecătorul Cristi Dănileţ.
De exemplu, în primele 9 luni ale anului trecut, poliţiştii au emis 6.472 de ordine de protecţie provizorii, aproximativ jumătate dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de instanţele de judecată. Cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor din sfera violenţei domestice o au faptele de „lovire sau alte violenţe” – 62%, urmate de „abandonul de familie” – 14% şi ,,ameninţarea” – 9%. Din punct de vedere al locului comiterii, cele mai multe infracţiuni de violenţă în familie se comit la domiciliul subiecţilor, aproximativ 80% din total.
În acelaşi an, 72 de persoane au fost ucise în urma violenţei domestice, iar majoritatea crimelor au avut loc după impunerea ordinului de restricţie. Mai mult, în ultimii cinci ani, între 30 şi 40% din toate ordinele de restricţie emise au fost încălcate, dar aici vorbim numai de neregulile constatate de poliţie, nu de numărul real al acestora.
„Dacă avem, în sfârşit, această lege, să o şi punem rapid în practică, pentru că salvăm vieţi“ Cristi Dănileţ, judecător