Mesajul teribil al extremei drepte olandeze despre pacienţii cu origini non-occidentale care „umplu“ secţiile ATI
De data asta, în mod concret, e vorba despre un mesaj dat de unul dintre cele mai importante personaje ale mişcării de extremă-dreapta din Europa, Geert Wilders, coleg de primă linie cu Salvini sau Marine LePen, cu poziţii care foarte adesea au fost prezentate chiar mai dure şi mai intolerante decât al neo-naziştilor de la „Zori Aurii“, partidul scos acum de Grecia în afara legii. Sau cu bunul său prieten şi coleg de convingeri politiciene, euroscepticul Viktor Orban.
Ce spune el acum? Că tratamentele în spital pentru pacienţi generic numiţi „Henk şi Ingrid“ sunt amânate, pur şi simplu deoarece paturile din secţiile de urgenţă sunt ocupate de pacienţii „Mohamed şi Fatima“, „cei care nu ne vorbesc limba şi nu ne urmează regulile“:
Voornamelijk patiënten met een niet-westerse achtergrond die de Nederlandse taal niet helemaal machtig zijn op onze IC’s. Dat mag het kabinet even uitleggen. Waarom wordt dit verzwegen? En wat betekent dat voor de maatregelen? Alle moskeeën dicht en horeca weer open? #corona https://t.co/Ry2nI5uARs
— Geert Wilders (@geertwilderspvv) October 11, 2020
„Mulţi pacienţi care au o origine non-occidentală şi care nu vorbesc perfect olandeza sunt acum în paturile secţiilor de urgenţă. Guvernul trebuie să explice acest lucru. Ce ne este ascuns? Şi ce înseamnă măsurile de acum? Închideţi toate moscheile şi deschideţi restaurantele…Tratamentele şi operaţiile pentru Henk şi Igrid pentru cancer, probleme cardiace grave şi alte maladii sunt amânate din nou deoarece secţiile de urgenţă sunt ocupate în principal de Muhamad şi Fatima care nu ne vorbesc limba şi nu ne respectă regulile. Sunt oare acestea fapte reale, domnule Prim Ministru Rute“ – a scris Wilders, provocând, evident, reacţii foarte acide, oscilând între mânie şi silă, atât din partea partidelor la putere (D66 şi CDA), cât şi a partidelor de opoziţie (SP, PvdA), GroenLinks şi CDA care l-au acuzat pe Wilders de „rasism şi polarizare“.
Sigur că cel mai uşor şi mai rapid este cazi în plasa celei mai evidente părţi a mesajului rasist şi extremist al lui Wilders, atunci când repetă teza anti-islamică. Şi aşa s-ar putea să ignori cealaltă afirmaţie, foarte abil strecurată şi care ar trebui să dea foarte multora de gândit. În consecinţă, vă rog să recitiţi scurtul mesaj şi să vedeţi că grupul de oameni care justifică acuzaţiile şi temerile sunt aparţin unei categorii mult mai largi decât cele islamice, anume a persoanelor care nu au o origine occidental europeană.
Asta poate să fie începutul problemei care revine în mod regulat în discursul extremei drepte: adică polarizarea resentimentelor cauzate de eşecurile sociale, combinate acum cu cele ale pandemiei, asupra „străinilor“ în general. Ura albilor creştini protestanţi se poate uşor canaliza, pornind de la Mohamad şi Fatima, către TOŢI străinii care înceracă să profite de sistemele lor sociale, suferinde post-Covid. Căpşunarii şi sparangheliştii noştri pot deveni ţintă dacă politicile de acest gen vor reuşi să revină ca forţă în parlament, aşa cum se întâmplă de regulă în perioadele de nelinişte şi criză?
Nu este o simplă speculaţie, căci nici Wilders nu este nici singur şi nici nu-i lipsesc aliaţii, interni şi externi deopotrivă.
Astfel, colegii de la NL Times spun că „politicianul populist răspunde unor declaraţii făcute de Armand Gibes, şeful secţiei ATI de la spitalul VUmc Amsterdam, aşa cum afirmă NOS. Într-o emisiune a radioului ARGOS, care a dat impresia că majoritatea pacienţilor infectaţi cu Covid-19 din cele patru mari oraşe din Olanda sunt de origine non-occidentală. El spune că «dacă priviţi la diferenţele şi similarităţile cu primul val al pandemiei, este izbitor să vezi câţi pacienţi sunt cu origine non-occidentală, dar şi faptul că nu vorbesc pe deplin corect limba olandez㻓.
Rana este mult mai adâncă şi mai aproape de nivelul de infectare decât se crede îndeobşte. Iar pandemia a avut şi efecte mai puţin vizibile decât cele economice, dar, de fapt, în continuitatea logică a acestora, în cea mai mare parte a cazurilor prost manageriate de guverne. Criza a făcut să ne apropiem primejdios de situaţia în care, înainte de cel de-al doilea Război Mondial, Hitler identifica foarte corect nevoia populară de a găsi rapid vinovaţii la criză, pedepsiţi în modul cel mai teribil tocmai deoarece ocupau şi consumau, ca nişte şobolani jegoşi ce erau, cele mai bune resurse ale naţiunii. Trebuiau exterminaţi, iar Soluţia Finală a adunat pe toţi străinii cu origini impure, desigur că majoritatea erau evreii, dar acelaşi raţionament a împins spre lagărele de concentrare minorităţi de toate felurile şi de toate ascendenţele, toţi vinovaţi de „a fi altfel“.
Mesajul lui Wilders este de o perversitate cumplită, amestecând, după modelul din Mein Kampf, ţinta imediată care este cea de curăţire a ţării sale de minoritatea islamică, trimiţând însă şi la categoria generică de „străini“, ceea ce unii ar vrea să fie faza a doua a mişcării europene de curăţire şi purificare etnică. Efectele pot fi distrugătoare şi contra-reacţiile imposibil de stăpânit. Şi totul este rezultatul programelor eşuate, prost construite şi dezastruos puse în aplicare de „integrare socială“ a unui proces de migraţi de decenii în care aproape nu au existat reguli de lucru şi principii clare de aprobare a azilului. Şi era normal să fie aşa (inclusiv în Olanda), deoarece, progresiv, au apărut dovezile ororilor provocate în diverse ţări sub regimul colonial. acum lucrurile se răzbună şi asta îngreuiază obţinerea unei reacţii europene comune în favoarea unui plan unic de migraţie şi azil.
Aceasta nu este percepţia prioritară olandeză, dar este o imagine a ceea ce poate produce climatul de incertitudine de care încearcă să profite băieţii din grupele de propagandă ale extremei drepte care, foarte recent, ca la un semnal, au început să vorbească despre modul în care pacienţii naţionali sunt discriminaţi în tratarea maladiei Covid-19 şi imaginând contra-reacţii. Ca Wilders acum în Olanda, model pentru alte mesaje comparabile de adevărată trăire creştină. Începând o teoretizare specifică timpurilor de întuneric, împărţind populaţia în grupele care au voie să trăiască şi cele care, ghinion, pot să moară exclusiv pentru că nu s-au născut în Occidentul Europei.