Minoritatea maghiară din România primește o lovitură importantă. Iohannis a semnat legea chiar azi

Minoritatea maghiară din România primește o lovitură importantă. Astfel, Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat miercuri Legea pentru declararea zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon, potrivit Administrației Prezidențiale.

Lovitură pentru minoritatea maghiară din România

În data de 3 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, un proiect de lege. Acesta presupunea declararea zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon. Astfel că minoritatea maghiară din România primește o lovitură. Deși Klaus Iohannis a propus o reexaminare a propunerii legislative, aceasta a fost respinsă de către Curtea Constituțională în data de 15 iulie.

Legea prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon, pe data de 4 iunie. Astfel, autorităţile centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale şi reprezentanţii societăţii civile pot contribui la organizarea acţiunilor prin acordarea de sprijin material şi logistic. De asemenea, Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune pot include în programele lor emisiuni culturale ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.

Pe 15 septembrie, Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, pentru a doua oară reexaminarea legii care are ca obiect de reglementare declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. Reacţiile produse la nivelul societăţii civile, dar şi amploarea acestora au pus în evidenţă faptul că această lege, în forma adoptată de Parlament, nu a reprezentat rezultatul unui proces autentic şi consistent de consultare şi dezbatere publică

„Adoptarea de către Parlament a Legii pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a generat numeroase critici, atât din partea experţilor, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale”, a argumentat şeful statului, potrivit adevarul.ro .

Ce este Tratatul de la Trianon

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria. Ungaria a devenit succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi.

Tratatul este format din patru părți. Prima parte include Pactul Ligii Națiunilor, partea a doua definește frontierele Ungariei cu statele vecine, partea a treia include o serie de clauze privind relațiile dintre Ungaria și state vecine, iar partea a patra conține prevederi referitoare la renunțarea Ungariei la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie, cu Maroc, Egipt, China și Thailanda (Siam la acea vreme).

Aplicarea dispozițiilor Tratatului

În principiu, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Regiunea Transcarpatia din Ucraina în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.

Astfel că, frontierele Ungariei cu statele vecine, au fost delimitate în anii imediat următori.Dispozițiile tratatului referitoare la minoritățile din Ungaria au fost aplicate parțial, astfel că procesul de asimilare a acestora a continuat, Ungaria fiind, în prezent, unul din statele cele mai omogene etnic din Europa. Tratatul de la Trianon a consfințit trecerea către statele succesoare sau vecine a 71% din teritoriul Dublei Monarhii și a 63% din populație, aceasta din urmă, în majoritatea ei, alcătuită din etnici ne-maghiari.  2.535.000 de etnici maghiari au ajuns în afara teritoriului Ungariei, majoritatea lor trăind de-a lungul granițelor din statele succesoare, printre care și România. Astfel că, această lege semnată de către Klaus Iohannis, este o lovitură pentru etnicii maghiari. 

Statul maghiar și ungurii care trăiesc în afara granițelor consideră Trianonul drept o nedreptate și o adevărată catastrofă națională, ei deplângând pierderea teritoriilor care aparțineau de ”coroana Sfântului Ștefan”, Slovacia de sud, Transilvania și Voivodina fiind considerate ”provincii răpite”. Ele au fost recuperate vremelnic de maghiari (Transilvania, doar jumătatea de nord-vest) în 1940 și 1941, fiind apoi din nou pierdute la finalul celui de-al doilea război mondial.

.