Motivarea CCR pe redeschiderea piețelor: Principiul bicameralismului a fost încălcat de Parlament
CCR a publicat, joi, motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțională legea adoptată de Parlament în vederea redeschiderii piețelor.
După ce fostul Guvern Ludovic Orban a decis, pentru limitarea răspândirii coronavirusului, închiderea piețelor aflate în interior, Parlamentul a adoptat o lege pentru redeschiderea piețelor agroalimentare. Guvernul a atacat legea la CCR, iar judecătorii au declarat actul normativ neconstituțional.
În motivarea deciziei, judecătorii CCR spun că Parlamentarii au încălcat principiul bicameralismului:
„Dezbaterea parlamentară a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative nu poate face abstracţie de evaluarea acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Aşa fiind, modificările şi completările pe care Camera decizională le aduce proiectului de lege sau propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia şi la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situaţia ca o singură Cameră, şi anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului
Bicameralismul nu înseamnă că ambele Camere trebuie să se pronunţe asupra unei soluţii legislative identice, astfel că în Camera decizională pot să existe abateri de la forma adoptată de Camera de reflecţie, dar fără schimbarea obiectului esenţial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecţie ar însemna limitarea rolului său constituţional, iar caracterul decizional ataşat acesteia ar deveni iluzoriu. S-ar ajunge astfel la un veritabil mimetism, în sensul că cea de-a doua Cameră s-ar identifica, în ceea ce priveşte activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la soluţiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. Prin urmare, nu se poate susţine încălcarea principiului bicameralismului atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere proiectul de lege/propunerea legislativă în forma sa însuşită de Camera de reflecţie. În acest sens, modificările aduse formei adoptate de Camera de reflecţie trebuie să cuprindă o soluţie legislativă care păstrează concepţia de ansamblu a acesteia şi să fie adaptate în mod corespunzător, prin stabilirea unei soluţii legislative alternative/complementare care nu se abate de la forma adoptată de Camera de reflecţie, în condiţiile în care aceasta este mai cuprinzătoare sau mai bine articulată în cadrul ansamblului legii, cu realizarea anumitor coroborări inerente oricărei modificări
Curtea constată însă că, din perspectiva respectării principiului bicameralismului, este discutabilă soluția legislativă introdusă în Camera Deputaţilorla art.II al legii, și anume dispozițiile potrivit cărora „Pe durata stării de alertă, piețele agroalimentare în spații închise, târgurile, bâlciurile, piețele mixte și volante, talciocurile, așa cum sunt definite potrivit dispozițiilor art.7 alin.(1) din Hotărârea Guvernului nr.348/2004 privind exercitarea comerțului cu produse și servicii de piață în unele zone publice, cu modificările și completările ulterioare, își vor putea continua activitatea, cu respectarea restricțiilor referitoare la distanțarea socială și a măsurilor de protecție sanitară.”
Astfel, din documentele privind iniţierea şi desfăşurarea procesului legislativ în cauză, şi anume propunerea legislativă depusă de iniţiator împreună cu expunerea de motive, forma legii care a fost adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi, respectiv, cea adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, Curtea constată, în acord cu susţinerile autorului sesizării, că soluţia legislativă din art.II al legii nu se regăseşte în intenţia de reglementare şi în forma legii adoptate de Senat, formă care vizează exclusiv aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2019 privind modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscalbugetare.
Curtea constată că soluţia legislativă reglementată de dispoziţiile art.II, nou-introdus în Camera decizională, ce priveşte activitatea piețelor agroalimentare în spații închise, a târgurilor, a bâlciurilor, a piețelor mixte și volante, a talciocurilor pe durata stării de alertă, ca măsură având drept scop prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, nu are legătură cu contextul normativ vizat de iniţiatorul propunerii legislative, context ce se limitează la aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2019 privind modificarea unor acte normative şi stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare. Așadar, Curtea constată că, prin introducerea art.II din lege, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, modifică substanţial obiectul de reglementare şi conţinutul legii în raport cu forma iniţiatorului adoptată de Camera de reflecţie, formă care nu vizează stabilirea măsurilor ce se aplică pe durata stării de alertă pe teritoriul României pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Întrucât completarea adusă de Camera decizională propunerii legislative adoptate de Camera de reflecţie nu se raportează la materia avută în vedere de iniţiator şi la forma de reglementare aprobată de prima Cameră sesizată, Curtea constată că o singură Cameră, şi anume Camera decizională, a legiferat în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului. Aşadar, Curtea constată că este întemeiată critica de neconstituţionalitate extrinsecă formulată de autorul obiecţiei, având în vedere faptul că adăugarea în Camera decizională a dispoziţiilor art.II din lege este de natură să determine o modificare de concepţie a reglementării, contrară principiului bicameralismului, în sensul că reglementarea analizată nu mai este circumscrisă adoptării unor măsuri în domeniul agriculturii, precum și a unor măsuri fiscal-bugetare”, potrivit știripesurse.ro.