Sfântul Ion – sfârșitul sărbătorilor de iarnă

Pe 7 ianuarie, creștinii ortodocși prăznuiesc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel chemat de Dumnezeu să pregătească calea pentru Mântuitorul Iisus Hristos. Este sărbătoarea care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă și de ea sunt legate și tradiții laice.

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul este una dintre cele mai mari sărbători creștine, fiind închinată profetului considerat puntea dintre Vechiul și Noul Testament.

Ce semnificație are pentru creștini ziua de Sfântul Ion?

Preot Gabriel Cazacu: „Este un omagiu pentru toată jertfa pe care Sfântul Ioan Botezătorul a săvârșit-o în această lume. E cinstit de mai multe ori de-a lungul anului. Este un sobor al Sfântului Ioan și este sărbătorit într-un mod cu totul aparte și special de către Biserică, fiind recunoscătoare pentru toată jertfa Sfântului Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului.”

Tradiții de Sf. Ioan Botezătorul

Sfântului Ioan Botezătorul românii i-au închinat numeroase obiceiuri, unele păstrate până astăzi.

Unul dintre acestea este „Udatul”, sau „Stropitul cu Agheasmă” – credincioșii folosesc apă sfințită (agheasmă) pentru a se stropi reciproc, simbol al purificării și binecuvântării întregului an. În diferite zone ale țării există obiceiul „Udatul Ionilor”, care presupune ca persoanele cu numele Ion, Ioan, Ioana etc. să fie stropite, sau „botezate”, pentru noroc, sănătate și spor.

În Maramureș există „Vergelul”, un ospăț comun la care participă fetele și feciorii. Se fac hore, se formează perechi și astfel se încheie perioada sărbătorilor de iarnă.

În Bucovina se întâlnea obiceiul decorării porților celor care poată numele de Ion/Ioan/Ioana cu brazi împodobiți, ca semn de sărbătoare.

În Oltenia, în satele din sudul județului Olt, se practica, îndeosebi în satele din apropierea drumurilor intens circulate, unde exista primejdia „spurcării“ apei, obiceiul „Păzitul Fântânilor”, în fapt un prilej de chef pentru flăcăii satului care se adunau lângă fântâni, cu mâncare și băutură, și petreceau noaptea împreună, din grijă să nu „spurce” cineva apa.

În toate zonele țării oamenii sărbătoresc organizând petreceri mari, adesea cu muzică și dans, pentru a-i onora pe sărbătoriții zilei, fiind ultima mare petrecere, cu care se sfârșește vacanța.

În popor există, legat de această zi, ca de altfel în cazul tuturor sărbătorilor religioase mari, credința că cine lucrează în gospodărie va avea mari greutăți în anul de-abia început.

Ce nume sunt sărbătorite de Sfântul Ioan

În România, ziua de Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie) este prilej de chef în milioane de familii în care sunt persoane care poartă numele cu rădăcini biblice: Ion, Ioan, Ionuț, Ionel, Ionică, Nelu, Ivan, Jan etc; Ioana, Ionela, Nela, Ivona, Jana, Vanya. (www.adevarul.ro)