Staţiunile gemene din Ţinutul Sării. „Oraşul” căutat de sute de mii de oameni în adâncurile pământului VIDEO

Un mini-oraş subteran se dezvăluie turiştilor la capătul celor aproape 300 de trepte de lemn, care coboară la 120 de metri, în adâncurile Salinei Praid, din judeţul Harghita.

GALERIE FOTO CU SALINA PRAID

GALERIE FOTO CU SOVATA

Zăcămintele de sare din zona Praidului şi a Sovatei sunt cunoscute din epoca romană, au fost exploatate intens din Evul Mediu, iar de patru decenii, mina de la Praid a fost transformată într-o atracţie turistică.

Cel mai mare lac sărat helioterm din Europa se află în România. Acesta este supranumit „Marea Moartă a Transilvaniei

Top 10 staţiuni termale din România faimoase în lume. Locurile căutate pentru aerul pur şi apele vindecătoare

VIDEO Geoagiu Băi, staţiunea clădită pe ruinele termelor antice. Ce găsesc turiştii în vechea Germisara

Până la treptele de la intrarea în salină, oaspeţii sunt aduşi cu un autobuz, care se strecoară şi pare că alunecă prin tunelul ocnei, lung de peste un kilometru. În trecut, înainte ca locul din Munţii Gurghiului să devină bază de agrement, călătoriile cu autobuzul în ocnă erau rezervate exclusiv minerilor. Salina Praid a fost deschisă turiştilor din 1980, iar cu timpul, popularitatea ei a crescut, astfel că, în prezent, numărul vizitatorilor îl depăşeşte cu mult pe cel al angajaţilor ei.

Salina Praid. Video: ADEVĂRUL

Peste 400.000 de oameni vizitează anual Salina Praid, potrivit reprezentanţilor bazei de agrement. În subteranele ei se găseşte un spaţiu larg de relaxare, în care au fost amenajate un parc de aventură, locuri de joacă pentru copii, restaurante şi cafenele, magazine de suveniruri, un muzeu al salinei şi chiar o biserică – toate acestea în decorul monumental al pereţilor de sare, împodobiţi cu sculpturi.


Intrarea în salină. ADEVĂRUL

Mulţi dintre oaspeţii salinei ajung aici din curiozitate, dar mina de sare este şi un loc de terapie. „În ultimii cinci ani am venit la Praid pentru a sta cel puţin o săptămână împreună cu copilul nostru, de 12 ani, care are unele probleme respiratorii. Suntem cazaţi la aceeaşi gazdă în fiecare an, iar în concediul pe care îl petrecem aici, zilnic stăm câteva ore în salină, de care ne folosim şi ca de o formă de tratament şi pentru relaxare. În afara salinei, vizităm Sovata şi împrejurimile pline de locuri interesante ale Praidului“, spune Tiberiu, un timişorean stabilit în Spania, care şi-a petrecut concediul, cu familia, la Praid.

Muntele şi canionul de sare

În interiorul salinei, temperatura de 14-16 grade Celsius se menţine constantă pe toată durata anului, iar potrivit reprezentanţilor bazei de agrement, aerul ei este benefic pentru persoanele care suferă de boli ale tractului respirator.


Biserica din salină. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

„Aerul din salină este bun în infecţii cronice ale aparatului respirator, amigdalite, sinuzite, astm bronşic, bronşite astmatiforme, diverse forme de alergii, surmenaj, oboseală, nevroză“, informează reprezentanţii Salinei Praid. Sunt însă câteva afecţiuni pentru care salina este contraindicată: tuberculoză, boli acute respiratorii, tensiune ridicată, cardiopatie ischemică, boala Basedow, boala sistemului nervos manifestată prin leşinuri şi ameţeli, claustrofobie. De asemenea, nu este recomandată femeilor cu sarcină avansată.

Numărul mare de vizitatori ai salinei a creat în ţinutul din împrejurimile ei un fenoment turistic. Casele mici ale foştilor mineri şi fermieri au devenit locuri primitoare pentru turişti din România şi pentru foarte mulţi din Ungaria. În multe gospodării, lângă locuinţele vechi, pitoreşti, au fost clădite cabane de lemn destinate turiştilor, pe care gazdele le închiriază cu preţuri de la 100 de lei de persoană pe noapte. Pe faţadele altor clădiri, călătorii pot vedea pancarte cu mesajul bilingv: „Cazare – Szallas“, cei mai mulţi localnici fiind etnici maghiari. În satul Praid, limba maghiară este mai des folosită de oamenii locului decât limba română, însă gazdele se arată primitoare faţă de vizitatori, chiar şi atunci când au dificultăţi în a-i înţelege.

[embedded content]
Video, pe larg, cu Praid

Pe marginea şoselei care traversează aşezarea, sunt înşiruite căsuţe de lemn şi tarabe cu suveniruri, produse tradiţionale, bucăţi de sare şi bunătăţi din grădinile şi bucătăriile localnicilor. „Şirurile de ceapă roşie sunt la mare căutare, împreună cu kurtos-colac şi cu sarea de baie – toate produse la noi“, spune unul dintre comercianţi. Satele din vecinătatea Praidului, traversate de şoselele spre Odorheiul Secuiesc, Târgu-Mureş şi Sighişoara, s-au dezvoltat şi ele într-un mod asemănător datorită turismului. Alături de salină, Praidul le mai oferă oaspeţilor săi şi alte obiective turistice: muntele, canionul de sare şi ştrandul din localitate sunt cele mai căutate.


Lacul Ursu. Sovata. ADEVĂRUL

Sovata şi fenomenul de heliotermie

La mai puţin de 10 kilometri de Praid, dar în judeţul învecinat Mureş, se află Sovata, una dintre cele mai căutate staţiuni termale din România. Sovata, o aşezare cunoscută din Evul Mediu datorită zăcămintelor de sare, a devenit mai faimoasă în ultimele două secole ca staţiune balneară. Lacurile sărate din Sovata au intrat în circuitul turistic la sfârşitul secolului al XIX-lea şi tot de atunci datează câteva dintre clădirile sale cu o arhitectura aparte, care dau farmec staţiunii.

Sovata. Video: ADEVĂRUL/ Daniel Guţă

În centrul băilor Sovatei se află legendarul lac Ursu, o întindere de apă de patru hectare, înconjurată de pădure, versanţi de sare şi de alte lacuri mai mici, cu ape clorurate şi sodice: Aluniş, Verde, Negru, Roşu, Mierlei şi Şerpilor. Lacul Ursu s-a format în jurul anului 1875, odată cu prăbuşirea unei exploatări de sare, ale cărei rămăşiţe au fost inundate de apele pâraielor.

[embedded content]
Lacurile saline din Sovata. ADEVĂRUL

Este faimos datorită fenomenului de heliotermie. Vara, temperatura apei variază în funcţie de acumularea căldurii solare în apa sărată: are între 10 şi 20 de grade Celsius la suprafaţă, între 30 şi 40 de grade Celsius la adâncimea de un metru şi între 40 şi 60 de grade Celsius la adâncimea de 1,5 metri. De asemenea, lacul sărat este cunoscut ca loc de tratament pentru afecţiuni reumatismale, inflamatorii, ale sistemului nervos şi ginecologice. În staţiunea Sovata, preţurile din ofertele de cazare pornesc de la circa 200 de lei pe noapte, de persoană.


Stradă din Sovata Băi. ADEVĂRUL

Miniatura Ardealului

La aproximativ o oră de mers cu maşina din Sovata şi Praid, regiunea din centrul României oferă o mulţime de atracţii turistice. Târgu-Mureş, Sighişoara şi Odorheiu Secuiesc se numără printre oraşele cele mai ofertante pentru amatorii de excursii, însă locuri aparte pot fi descoperite şi în satele din împrejurimi.

GALERIE FOTO DIN PARCUL TEMATIC

Un astfel de loc este parcul tematic înfiinţat în apropiere de Odorheiu Secuiesc, la Băile Szejke, unde sunt expuse machetele unora dintre cele mai reprezentative clădiri istorice din Transilvania.


Parcul tematic. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Parcul a fost înfiinţat de Szabolcs Fazakas în urmă cu cinci ani şi adună exponate confecţionate manual sau prin printare 3D, care redau în miniatură castele, conace, pieţe, biserici şi centre istorice din toate colţurile Ardealului.

[embedded content]

„Multă lume a crezut că am făcut un parc unguresc. Nici vorbă de aşa ceva! Toate aceste machete reprezintă cultura transilvăneană. Sunt clădiri ale saşilor, românilor, maghiarilor şi secuilor. Este întregul patrimoniu al României aici: Castelul Bran, Castelul Peleş, Mănăstirea Horezu, Biserica «Sfânta Maria» din Şumuleu Ciuc, cetatea din Miercurea Ciuc şi cea din Odorheiu Secuiesc“, relata Szabolcs Fazakas.

Alături de fiecare machetă sunt mici panouri în care vizitatorii primesc informaţii despre istoria monumentului pe care îl reprezintă, în limbile română, maghiară şi engleză.

Mai puteţi citi şi:

Spa-urile antice în care se răsfăţau dacii şi romanii sunt de nerecunoscut. Ce soartă împărtăşesc Germisara şi Aquae

10 tezaure de aur unice şi inestimabile din muzeele României. Cum au fost descoperite cele mai preţioase artefacte

EXCLUSIV Trei ofrande antice din aur, extrem de preţioase, au fost pierdute de statul român. Soarta plăcuţelor votive de la Germisara a fost decisă în instanţă

Cum arăta Cetatea Devei în Evul Mediu. Surprizele din parcul tematic al clădirilor emblematice din Ardeal VIDEO

Judeţul „inundat“ de ape tămăduitoare. Ce s-a ales de faimoasele izvoare termale ale Hunedoarei

Hunedoara Scăldătoarea cu ape termale ascunsă în munţi, pe care oamenii au transformat-o într-un mic paradis VIDEO

Hunedoara Povestea staţiunii termale de la poalele cetăţilor dacice. Cum arată antica Aquae, după două milenii VIDEO

SURSĂ ARTICOL

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *