Vrăjitoarele din România nu mai sunt marginalizate, fac parte integrantă din cultura populară

Când aud cuvântul vrăjitoare, este posibil ca unii oameni să tresară/înspăimânte, alții să râdă și să nu-i acorde prea multă atenție în ideea că vrăjitoarele nu au existat niciodată.

Totuși, oricare ar fi reacția lor, cuvântul le va aduce întotdeauna câteva povești din altă perioadă. Pentru că toată lumea are de spus măcar o anecdotă despre vrăjitoare.

Întrebarea dacă ele sunt cu adevărat înzestrate cu puteri magice precum vrăjitoarele din serialul “Charmed” sau sunt doar femei emancipate care au găsit toate resursele necesare în plante și în credințele lor are nevoie de răspunsuri.

Maxime Perbellini, actualmente doctor în istorie medievală la Centrul de Cercetări Istorice EHESS și specialist în reprezentarea vrăjitoarelor la sfârșitul Evului Mediu, a explicat că există o “mare dezbatere cu privire la originea și etimologia” cuvântului vrăjitoare.

Vrăjitoarele din România nu mai sunt marginalizate

“Dar prima mențiune a cuvântului vrăjitoare apare în franceză la mijlocul secolului al XI-lea, în romanul d´Éneas (1060). Înainte de anul 1000, sub Carolingieni, aceste femei, care se ocupau de ierburi și care erau suspectate de vrăjitorii au fost considerate malefice. Peisajul lexicografic al vrăjitoarei este bogat”, mai spune Maxime Perbellini pentru witchere.com. “De fapt, de la legea salică a francilor, în jurul anului 500, până la Carol cel Mare și diverse consilii, va exista amalgamarea aceasta între magie, vrăjitorie și păgânism ”.

Vrăjitoarele din România

România este o țară în care vrăjitoarele încă există. Pentru muritorii de rând, ele evocă imediat pe contele Dracula, care s-a înconjurat de sute de vrăjitoare, vampiri, monștri, iele, mumii…

Eroine pentru mulți români, conducând o mașină pe străzile Bucureștiului, capitala unei Românii în declin economic, au acum o problemă cu imaginea lor pe micul ecran.

Vrăjitoarele românce au acuzat autoritățile de o revenire la practicile medievale, protestând împotriva deciziei de prin 2011 a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) de a le interzice publicitatea la televizor. “Am fost vânate de la Inchiziție”, spune Rodica, fiica regretatei Mama Omida, cea mai faimoasă vrăjitoare din România (pe numele ei Maria Leonida din Buftea), despre care lumea știe că a fost singura vrăjitoare a familiei Ceauşescu.

Vrăjitoarele din România nu mai sunt marginalizate

Cu toate acestea, cele câteva mii de vrăjitoare, de origine rromă, sunt departe de a fi marginalizate. Dimpotrivă, un număr mare dintre ele sunt adevărate vedete în România. Deseori câștigă timp în direct pe canale private și publice, pentru a-și prezenta talentele și adevărata vocație.

Așa au descoperit-o românii pe marea vedetă a lumii vrăjitoarelor, Maria Câmpina, “Regina Magiei Albe”. Conform site-ului reginamariacampina.ro, clarvăzătoarea “şi-a primit titlul de regină de la regretatul parapsiholog Ion Ţugui, care a fost la postul de televiziune Tele7abc şi de la mai mulţi parapsihologi specialişti, după anul 1989. De atunci, a fost încoronată drept regina incontestabilă a Magiei Albe din România”.

Purtând pe cap o coroană de aur solid de trei kilograme, în picioare papuci de aur și cu sceptrul tot din aur, Maria Câmpina nu refuză niciodată vreun moment publicitar.

Nu-i de mirare că vrăjitoarele fac acum parte integrantă din cultura populară și că le puteți regăsi ușor la cinematograf, în seriale TV sau în cărți.