Judecătorii au ”limpezit apele” definitiv în privința modernizării căii ferate Giurgiu-București

Curtea de Apel București a respins definitiv contestația depusă de compania austriacă PORR împotriva rezultatului licitației pentru modernizarea căii ferate București–Giurgiu, lotul 2. Decizia confirmă definitiv câștigarea contractului, în valoare de 2,1 miliarde lei (fără TVA), de către asocierea RailWorks, formată din Arcada Company (lider de consorțiu) și Alstom Transport, cu care CFR SA a semnat deja contractul în luna august.

Proiectul vizează modernizarea a 93,45 kilometri de cale ferată simplă pe traseul București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră, incluzând lucrări de electrificare, modernizarea infrastructurii și suprastructurii, implementarea sistemelor de semnalizare ERTMS Nivel 2 și construcții civile. Termenul de implementare este de 36 de luni, care cuprinde atât faza de proiectare, cât și execuția lucrărilor.

CFR SA a emis ordinul de începere a activităților de proiectare în luna septembrie, iar finanțarea este asigurată prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei (CEF 2021–2027), cu cofinanțare din bugetul de stat.

Alstom are o participare de aproximativ 25% în cadrul contractului și va furniza soluții de electrificare și control digital al trenurilor. Arcada Company va executa lucrările de construcții civile.

Prin realizarea investiției, CFR SA urmărește transferul unei părți semnificative a traficului de pasageri și marfă de pe rutier pe feroviar, consolidând rolul strategic al rutei București – Giurgiu în rețeaua europeană de transport TEN-T.

Compania PORR depusese contestație în ianuarie 2025, invocând experiența proprie pe proiecte mari, precum lotul 4 al Autostrăzii A1 Sibiu–Pitești, și criticând implicarea companiei Aktor – terț susținător al asocierii RailWorks – în contextul întârzierilor acesteia pe alte șantiere. După respingerea contestației la CNSC, PORR a formulat o cale extraordinară de atac la Curtea de Apel București, respinsă acum definitiv.

Proiectul este considerat unul strategic, vizând creșterea vitezei trenurilor de pasageri până la 160 km/h și integrarea completă a rutei București–Giurgiu în rețeaua de transport europeană. (www.economedia.ro)