Ion Țiriac, noul Președinte al FRT, acuză Banca Națională Română de „cel mai mare furt din epoca modernă”

Ion Țiriac a devenit noul Președinte al Federației Române de Tenis. Astfel, acesta și-a propus ca Bucureștiul să revină pe harta circuitului ATP, însă se lovește de „problema” bazei sportive din Cotroceni.

Eforturile lui Ion Țiriac de a pune din nou în uz Arenele BNR continuă.

Anul trecut, Ion Țiriac a dat în judecată Banca Națională a României. Obiectul sesizării instanțelor de judecată a fost cererea de constatare a apartenenței dreptului de proprietate asupra Arenelor BNR  în patrimoniul statului român și nu în patrimoniul BNR. De asemenea s-a cerut constatarea nulității protocolului BNR-MTS din 1991 și obligarea BNR la plata unor daune morale în cuantum de 2 milioane de euro cauzate de Banca Națională prin scoaterea și blocarea reintroducerii Arenelor în circuitul național sportiv.

Alături de Țiriac, printre reclamanții dosarului judecat la Tribunalul București s-au aflați alți grei ai tenisului printre care și Ilie Năstase și Simona Halep.

La începutul lunii februarie, Tribunalul Bucureşti a găsit cererea ca fiind „lipsită de interes”. Daunele morale au fost considerate „nefondate”.

Recent, Ion Țiriac a lansat un nou atac asupra Băncii Naționale. Acesta susține că BNR a obținut fără drept baza sportivă, imediat după Revoluția din 1989.

”S-au cheltuit câteva sute de mii de euro cu acest proces. Este cel mai mare furt care s-a făcut în epoca modernă, în acești 30 de ani. Cu 200.000 de dolari s-au cumpărat 17 hectare în mijlocul Bucureștiului. Dar vânzătorul nu a fost de bună-credință și hectarele nu erau ale lui! Baza nu era a Ministerului Tineretului și Sportului, ci era a statului român!

Ministerul era doar administrator. Hotărâre de Guvern pentru vânzare nu a fost niciodată. Dar de ce mă interesează pe mine, la vârsta mea, ce se întâmplă cu baza asta? Mă interesează pentru că a fost leagănul tenisului românesc dintotdeauna.

Dacă Ceaușescu a făcut baza aia în 7 zile, bineînțeles cu niște tribune rudimentare de 6.000 de locuri, și BNR putea să facă baza ca un bibelou în acești 30 de ani în care nu a plătit chirie”, a spus Țiriac pentru DigiSport.

Demersurile pentru repunerea în folosință a Arenelor BNR au fost susținute și de senatorul Daniel Zamfir. Nemulțumit de atitudinea BNR și de modul în care a ajuns proprietară a acelor terenuri acesta a declarat:

„Ilegalitatea a început chiar cu anul 1991, când a existat un protocol prin care  activele din complexul sportiv Progresul au trecut în proprietatea BNR-ului, apoi s-a continuat cu ultima ilegalitate, legată de intabularea acelor construcții. Cu această ocazie, cei de la BNR au declarat pe proprie răspundere că acel teren nu a fost supus niciodată procedurii de expropriere.

Or, lucrul ăsta s-a întâmplat în 1946, când a existat un decret dat de Regele Mihai, prin care tot patrimoniul Băncii Naționale de atunci, care la acea dată era S.A. (societate pe acțiuni – n.r.), a trecut în proprietatea statului român.

Ulterior, în 1947, și guvernul Petru Groza a emis un decret prin care a naționalizat Banca Națională a României și bineînțeles că tot patrimoniul a trecut în proprietatea statlui român.

Iar cei de la Banca Națională, când ai intabulat acele construcții din Parcul cu Platani, au declarat pe prorpia răspundere că acea suprafață de teren nu a fost supusă niciodată exproprierii, ceea ce este un mare fals, pentru care sper ca cei de la BNR să răspundă.”

 

Explicații juridice

Bunurile ce fac obiectul proprietății publice trebuie împărțite în două categorii:

1. Bunuri ce fac obiectul exclusiv al proprietății publice. Acestea se regăsesc în art. 136 alin. (3) din Constituție “Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.”  Dacă se dorește ca acestea să treacă în domeniul privat, acest fapt se poate realiza doar prin revizuirea Constituției.
2. Bunuri ce fac obiectul proprietății publice stabilite prin lege organică, acestea sunt cele prevăzute în anexa la Legea nr. 213/1998. Dacă s-ar dori ca una dintre respectivele categorii de bunuri cuprinse în anexe, să fie exclusă din categoria celor ce aparțin domeniului public, acest lucru ar fi posibil doar prin modificarea legii.

Modalitatea de trecere a bunurilor din domeniul public în domeniul privat

Potrivit  art.10 alin.(2) din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia “ Trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, dacă prin Constituţie sau prin lege nu se dispune altfel.”

Sursa:www.perol.ro