Vladimir Putin caută o ieşire din războiul din Ucraina. Ce opţiuni are pentru a salva aparenţele în faţa ruşilor că a pierdut deja? Analiză
La trei săptămâni de la invazia sa, Rusia se luptă cu o rezistenţă acerbă din partea forţelor ucrainene înarmate de occident. Încă nu şi-a îndeplinit obiectivele declarate, iar economia, aflată sub cele mai dure sancţiuni de până acum, trece prin cea mai profundă criză de la căderea Uniunii Sovietice, în 1991.
Rusia – unde jurnaliştii riscă să fie băgaţi la închisoare dacă folosesc termenul „invazie” – susţine că „operaţiunea sa militară specială” se desfăşoară conform planurilor şi că, în ciuda sancţiunilor, se poate descurca fără Occidentul „înşelător şi decadent”, în frunte cu Statele Unite.
Putin va lua o decizie în următoarele zile
Este de aşteptat ca Putin să decidă în curând dacă va continua cu un război care a ucis deja mii de oameni şi a strămutat câteva milioane, sau să caute un fel de pace care să-i permită să-şi revendice victoria.
„Există o mică probabilitate de soluţionare a conflictului”, a spus un oficial rus de rang înalt pentru Reuters, sub protecţia anonimatului.
„Se va decide ceva în următoarele trei zile până la o săptămână”, a adăugat el.
O altă sursă din Rusia a declarat că preşedntele rus va lua în considerare un acord de pace în condiţiile Rusiei şi că există o fereastră de oportunitate pentru un astfel de acord.
Acest lucru ar putea arăta că Putin speră că Rusia îşi poate atinge multe dintre obiective fără un război prelungit în Ucraina.
Când a anunţat invazia, în 24 februarie, Putin şi-a enumerat obiectivele cheie – oprirea extinderii NATO către est şi încheierea a ceea ce el a numit „genocidul” comis de „naţionaliştii şi neonaziştii” din Ucraina, după ce Rusia a anexat Crimeea, în 2014.
Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi susţinătorii săi occidentali declară că afirmaţiile lui Putin sunt lipsite de temei.
Decizia lui Putin va modela cursul istoriei europene şi va hotărî câte masacre vor mai trebui să îndure cei 44 de milioane de locuitori ai Ucrainei. Ar putea determina, de asemenea, cât timp mai rămâne fostul spion KGB în funcţia de preşedinte al Rusiei.
Putin a spus pe 11 martie că au existat unele „schimbări pozitive” în negocierile cu Ucraina, dar nu a oferit detalii. Zelenski a spus miercuri că discuţiile „sunt mai realiste”, iar ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a spus că există „o speranţă de a ajunge la un compromis”.
O sursă militară rusă a declarat că în ultimele zile a avut loc o schimbare a ordinelor.
„Totul este în pauză”, a spus sursa, care a vorbit de asemenea sub condiţia anonimatului.
„A existat o schimbare clară de tactică a trupele noastre. Înaintarea activă a fost oprită”, a adăugat sursa.
Încercările de a cuceri Kievul şi alte oraşe mari ar arunca forţele ruse într-un război urban sângeros împotriva populaţiei care se apără.
Ce urmăreşte Moscova, ce e dispus să Kievul să accepte
Din perspectiva ruşilor, contururile unui compromis ar trebui să includă o pierdere semnificativă de teritoriu pentru Ucraina, care ar putea să însumeze cel puţin 120.000 km pătraţi.
Aceasta ar include Crimeea, cele două regiuni rebele susţinute de ruşi din estul Ucrainei şi, cel mai probabil, zone din teritoriul controlat acum de trupele ruse, în special zona care leagă Rusia de Crimeea, reducând drastic accesul Kievului la Marea Neagră.
Nu este clar dacă şi cât teritoriu ar fi Kievul gata să cedeze, ca parte a preţului pentru pace. De asemenea, nu este clar ce s-ar întâmpla cu oamenii care locuiesc în acele zone afectate. Majoritatea probabil că nu şi-ar dori să devină cetăţeni ruşi, mai ales după un război atât de devastator, scrie Reuters.
Cel puţin în mod public, Zelenski şi miniştrii săi spun că nu vor accepta niciodată anexarea de către Rusia a vreunui teritoriu ucrainean.
În plus, Rusia doreşte o Ucraină neutră, care să renunţe oficial la planurile de aderare la NATO.
Zelenski a spus săptămâna aceasta că Ucraina este pregătită să accepte garanţii de securitate din partea Occidentului, care nu includ aderarea la NATO.
Vladimir Medinski, negociatorul-şef al Rusiei, a declarat miercuri televiziunii de stat ruse: „Ucraina oferă o versiune austriacă sau suedeză a unui stat neutru, demilitarizat, dar în acelaşi timp un stat cu propria sa armată şi flotă”.
Negociatorul-şef al Kievului, Mihailo Podoliak, a spus că un model de garanţii de securitate obligatorii din punct de vedere juridic, care ar oferi Ucrainei protecţie în cazul unui atac viitor, este „pe masa negocierilor”.
Statele Unite nu dau însă dovadă de mult optimism în privinţa perspectivelor de încheiere rapidă a conflictului.
„Putin este supărat şi frustrat în acest moment”, a spus William Burns, directorul CIA, care a fost ambasador al SUA la Moscova.
„Este probabil să dubleze ofensiva şi să încerce să distrugă armata ucraineană fără a ţine cont de victimele civile”, a spus el.
Putin va căuta o modalitate de a salva aparenţele
Chiar şi cel mai rău război se încheie. Uneori, ca în 1945, singurul rezultat este o luptă până la moarte. În mare parte, totuşi, războaiele se termină cu o înţelegere care nu satisface pe nimeni pe deplin, dar cel puţin pune capăt vărsării de sânge, scrie BBC.
Şi de multe ori, chiar şi după cele mai grave şi mai înverşunate conflicte, cele două părţi îşi reiau treptat relaţia veche, mai puţin ostilă.
Resentimentele, în special pe partea ucraineană, vor dura zeci de ani. Dar ambele părţi vor şi au nevoie de pace: Ucraina, pentru că oraşele şi oraşele sale au suferit o lovitură groaznică, şi Rusia, pentru că, potrivit preşedintelui ucrainean, a sacrificat deja mai mulţi oameni şi resurse decât a pierdut în cele două războaie şocant de violente ale sale din Cecenia – deşi este imposibil de verificat.
Dar nimeni nu semnează de bunăvoie un acord de pace care ar putea duce la propria lor cădere.
Pentru preşedintele rus Vladimir Putin, se caută modalităţi de a salva aparenţele de învins. Preşedintele Ucrainei Zelenski a dat deja dovadă de o îndemânare remarcabilă ca diplomat şi este clar dispus să spună şi să facă tot ce este acceptabil pentru el şi poporul său, pentru a opri războiul.
Pentru el, există un obiectiv primordial – să se asigure că Ucraina iese din această experienţă îngrozitoare o ţară unită, independentă, nu o provincie a Rusiei, aşa cum a rezut iniţial preşedintele Putin că o poate transforma.
Pentru preşedintele Putin, tot ce contează acum este că poate declara victoria. Indiferent că toată lumea din întreaga sa administraţie va înţelege că Rusiei a ieşit cu nasul însângerat din această invazie inutilă. Asta indiferent că cei aproximativ 20% dintre ruşi care înţeleg ce se întâmplă cu adevărat în lume vor şti că Putin a pariat casa pe o fantezie creată de el şi a pierdut.
Bătălia va fi pentru sprijinul majorităţii populaţiei, care tinde să creadă implicit ceea ce i se spune la televiziunea de stat – chiar şi atunci când sunt momente precum apariţia bruscă pe ecran a curajoasei jurnaliste TV Marina Ovsiannikova cu o pancartă care spune că tot ceea ce li se spune oamenilor este propagandă.
Ce opţiuni are Putin
Deci, ce va face pe preşedintele Putin să iasă din acest război dezastruos astfel încât să arate bine în ochii majorităţii ruşilor?
Cel mai greu de înghiţit pentru Ucraina va fi pierderea unei părţi a teritoriului ucrainean. Pierderea Crimeei în 2014 este ceva pentru care Ucraina ar putea fi forţată să-şi dea acceptul formal, într-un fel. Şi Rusia intenţionează în mod clar să se agaţe de acele zone din estul Ucrainei care sunt deja sub controlul Rusiei – şi poate mai mult.
Modelul Stalin după invadarea Finlandei
În 1939, Iosif Stalin a invadat Finlanda, care făcuse odată parte din imperiului rus. Era sigur că trupele sale îşi vor croi drum prin micul stat în cel mai scurt timp – aşa cum Putin se gândea la Ucraina în 2022. Generalii lui Stalin, îngroziţi pentru viaţa lor, i-au spus că are dreptate. Şi, desigur, nu era adevărat.
Războiul de iarnă a durat până în 1940, armata sovietică a fost umilită, iar Finlanda a rămas cu o mândrie naţională justificată că a rezistat unei superputeri. A pierdut teritoriu, pentru că autocraţi precum Stalin şi Putin trebuie să iasă din aceste lucruri arătând ca şi cum ar fi obţinut o victorie. Dar Finlanda a păstrat cel mai important, cel mai nepieritor lucru: independenţa sa deplină ca naţiune liberă, autodeterminată.
Aşa cum stau lucrurile astăzi, Ucraina – după ce a rezistat atât de multor atacuri ruseşti şi a făcut ca forţele lui Putin să pară slabe şi ineficiente – ar trebui să poată face asta. Dacă armata lui Putin nu poate captura Kievul şi mult mai mult din teritoriul Ucrainei, atunci Ucraina va supravieţui ca entitate naţională, la fel cum a făcut Finlanda în 1940.
Pierderea Crimeei şi a unor părţi din estul Ucrainei ar fi o pierdere amară, ilegală şi complet nedreaptă. Dar Vladimir Putin ar trebui să înceapă să folosească arme mult mai serioase chiar şi decât a făcut-o deja, dacă vrea să învingă. Aşa cum stau lucrurile, în a treia săptămână de luptă, nimeni nu se poate îndoi serios cine va fi adevăratul câştigător în acest război.