Daniel Fenechiu: ”Sunt îngrozit de ce urmează să se întâmple!”

                  Cred că era previzibil, cel puțin in punctul meu de vedere, ca președintele să spună asemenea lucruri, întrucât o mare parte din românii avizați care înțeleg că trebuie făcute niște modificări, și aici fac precizarea că președintele la Ploiești, în urmă cu o lună și jumătate, a spus lucrul acesta cu subiect și predicat: ”Dacă sunt lucruri care trebuie modificate, modificați-le așa cum trebuie!”. Repet, o mare parte din românii care realizează că trebuie făcute modificări, se așteptau ca aceste modificări să fie făcute într-o manieră transparentă, normală și de consultare cu toată lumea care are ceva de spus pe toată zona de Justiție, și aici mă refer: judecători, procurori, Corpul avocaților, dezbatere cu societatea civilă, evaluarea implicațiilor inclusiv pentru ceea ce există în momentul de față în sistemul judiciar, prezentarea beneficiilor și efectelor modificărilor. În maniera în care lucrurile s-ar fi desfășurat în felul în care spun, cu siguranță că nu ar fi existat atât de multă crâncenare, cu siguranță anumite greșeli, dacă putem vorbi de greșeli, ar fi putut fi evitate.

                  Ce a fost cât se poate de evident pentru toți observatorii fenomenului, a fost că PSD împreună cu ALDE nu a făcut altceva decât să mimeze ideea de dezbatere, senzația a fost că ei au venit cu o formă care trebuia adoptată și că practic toate debzterile nu au fost nimic altceva decât aparența dezbaterii și marea transparență. Asta a fost senzația. Lucrurile care au fost criticate atît de opoziție cât și de societatea civilă, au fost puțin cosmetizate și au fost menținute. Aici pot să și exemplific:

• scoaterea președintelui din circuitul de numire de procurorilor șefi și a președintelui Înaltei Curți. Ea nu s-a realizat, însă rolul președintelui a fost diminuat până la anihilare. De exemplu, la președintele Înltei Curți, președintele e obligat să numească propunerea ministrului Justiției avizată de către CSM, deci nu poate să refuze nici măcar o dată. Asta înseamnă că președintele nu e nici măcar notar, este un secretar care nu poate să facă altceva decât să semneze tot ce i se trimite. La procurori-șef, președintele poate refuza o singură dată.

• s-a amplificat de către opoziție și de către societatea civilă, mutarea Inspecției Judiciare în subordinea politică a ministrului, ceea ce ar fi putut genera niște fenomene pe care lumea din lumea justiției, inclusiv eu care vin de acolo, au apreciat că ar fi nesănătoasă pentru evoluția justiției în România. Au renunțat la această mutare, în schimb au stabilit niște atribuții extraordinare pentru șeful Inspecției Judiciare, care practic poate face absolut orice, singura formă de control pe care o are CSM-ul este posibilitatea să îl revoce, deci nu poate, în rest, să controleze absolut nimic.

• posibilitatea procurorului ierarhic superior să intervină în activitatea procurorilor pe care îi coordonează, și din motive de temeinicie. Noi i-am spus că nu este în regulă, ceL puțin până în acest moment, au mers cu buldozerul și au impus această modificare. Mai sunt și alte greșeli, cum ar fi faptul că s-a eliminat un text din Legea de Reglementare, la organizarea CSM, prin care Senatul poate să refuze să valideze niște alegeri pentru CSM, fără să fie obligat să le justifice, mai exact, după legea bunului plac, dacă nu-i convine cum au ieșit alegerile, poate să le invalideze. Sunt o mulțime de lucruri de genul acesta cu care PSD-ul a pornit a făcut niște mici cosmetizări dar a mers cu ele până la capăt. Practic, dezbaterea a fost inutilă.

                    Președintele  nu a făcut altceva decât să transmită un mesaj care era un mesaj din partea acelei părți ale societății românești care înțelege și că Justiția trebuie să suporte niște modificări, și că acestea trebuie făcute într-o anumită manieră. A tras un semnal de alarmă. Care era urgența? Ce se întâmpla dacă în loc să fie adoptate în regimul acesta în care se lucra de dimineața până seara, vinerea, joia, în paralel cu plenul comun, ele ar fo fost discutate lejer până în februarie. În politică, în general, demersurile unei formațiuni politice sunt apreciate și în ceea ce privește conținutul unor modificări și în ceea ce privește maniera în acre formațiunea respectivă se ține de cuvânt în legătură cu implementarea unei măsuri. PSD-ul, neputând chiar să modifice tot ce au vrut ei acolo, și-au dorit foarte mult să respecte promisiunea lui Dragnea că până la sfârșitul anului legile justiției vor fi modificate.  Din toată această grabă, a ieșit această legislație modificatoare, este vorba de cele 3 legi de modificare, acre pe lângă faptul că, așa cum am spus, ar fi avut niște elemente de necesitate, are și foarte multe erori care nu fac altceva decât să transpună modficările într-un subiect veșnic de polemică. Sincer să fiu, mă aștept ca președintele să continue acest demers, fie să le retrimită în Parlament în vederea rezolvării anumitor probleme, ulterior să meargă la Curtea Constituțională, sigur va cere și poziția Comisiei de la Veneția. Din punctul acesta de vedere, vor fi niște legi care vor fi extrem de constestate chiar și în maniera în care până la urmă vor trece în forma aceasta sau într-o formă ușor modificată d eParlament după ce vor reveni în Parlament. Nu face bine nimănui o asemenea chestiune. Eu sunt îngrozit când mă gândesc că după legile justiției, urmează ca d ela sfârșitul lunii ianuarie să discutăm modificările la Coduri, în special la Codul de Procedură Penală, la Codul Penal, la Codul de Procedură Civilă mai puțin. Dacă mimând dezbaterea și mimând transparența pe Legile Justiției, mă îngrozește ideea despre ce ar putea să facă pe Coduri. Dacă noi facem niște modificări pe legile substanțiale și procedurale prin care afectăm grav capacitatea organelor de anchetă, de investigație, să sancționeze anumite fapte sociale, noi nu facem altceva decât să facem un pas înapoi.

                       Se tot invocă acel sondaj de opinie prin care 80% din români au apreciat că justiția nu este în regulă și că trebuie făcute niște modificări. Da, românul de rând nu este mulțumit pentru că se judecă într-un  proces care durează 1 an, 1 an și jumătate, și primește hotărârea după 7 luni de zile. Eu cred că aceste legi ar fi trebui să scurteze termenele de redactare și de comunicare. Ar fi trebui să creeze niște garanții ale eficientizării dreptului la apărare și a unui procest corect. Asta ar fi trebuit să meargă, nicidecum pe schimbări instituționale, pe experimente, într-o perioadă în care lucrurile arată așa cum arată.

Mulțumiri alese domnului avocat și senator PNL Daniel Fenechiu (vicepreședinte al Comisiei juridice din forul legislativ superior) din partea publicației Reflectorul de Sud pentru materialul pe care ni l-a furnizat cu multă amabilitate.